Data actualizării: 24.08.2022 14:28
Data publicării: 24.08.2022 11:09

Predoiu, despre legile justiției: De ce sunt fundamentale / Update - Au fost adoptate

Predoiu, despre legile justiției: De ce sunt fundamentale

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectele de legi ale Justiţiei, iar prin adoptarea lor în Parlament va fi îndeplinit principalul obiectiv din Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Cătălin Predoiu.

Update

Cabinetul Ciucă a adoptat propunerile de proiecte de legi ale Ministerului Justiţiei privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Știrea inițială

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, proiectele de lege ale Justiţiei, respectiv proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus care sunt principiile fundamentale în cadrul acestor legi.

„Într-adevăr, legile justiţiei, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizare judiciară şi privind statutul CSM sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi parchetelor noastre, dar şi a Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, potrivit Constituţiei şi, după părerea mea, cea mai importantă instituţie în această constelaţie de instituţii care au atribuţie în sistemul judiciar.“, a declarat Predoiu.

“Într-un cuvânt, aceste 3 legi sunt fundamentale pentru justiţie şi asta explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să le îmbunătăţească şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor justiţiei. Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiţiei, ci decantate din discuţiile pe care le-am avut cu judecătorii şi procurorii, cu reprezentanţii lor, cu societatea civilă, şi anume în primul rând independenţa justiţiei, independenţa judecătorilor şi a procurorilor în cadrul competenţelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.“, a zis Predoiu.

“Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătăţit, a fost cel al separării carierelor de judecător şi de procuror, ţinând cont de funcţiunile constituţionale ale fiecăruia dintre aceste profesii.“, a spus Predoiu.

“Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost responsabilizarea justiţiei în raport de propriile rezultate, în raport de propria funcţionalitate, pentru că aici există în continuare aşteptări neîmplinite din partea cetăţenilor, a companiilor şi chiar din partea sistemului însuşi. Aţi vorbit de maturitate, şi sunt complet de acord cu ceea ce aţi spus, cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate, a-şi recunoaşte propriile vulnerabilităţi, a le aborda în dezbateri cu controverse, dar, în orice caz, într-un sens constructiv. Este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultime 10 luni de discuţii cu reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor, şi aş da doar câteva exemple de prevederi care tind să responsabilizeze acest sistem.“, a zis Predoiu.

“Aş începe poate cu unul surprinzător, şi anume o prevedere care anticipează transferul gestiunii şi responsabilităţii bugetelor justiţiei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un obiectiv cerut constant de către judecători şi procurori ca un element de întărire a independenţei acestora, dar, fără îndoială, este şi un element de responsabilizare în raport de cheltuire a fondurilor publice alocate justiţiei. Sigur, după aceleaşi reguli, în coordonare sub aspect financiar cu Ministerul de Finanţe, dar cu un rol sporit în alocarea resurselor pentru sistemul judiciar. Apoi, aş exemplifica faptul că, dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în Magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen. Există o singură excepţie, cu privire la magistraţii pensionaţi, care ar putea fi reîncadraţi acolo unde instanţele şi parchetele suferă de deficit de personal“, a declarat Predoiu.

“Deci, o excepţie foarte limitată. Regula va fi intrarea magistratură cu examen şi nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect, după părerea noastră, a Ministerului Justiţiei, dar şi a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calităţii actului de justiţie. Prescripţia răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecţia Judiciară şi am întărit rolul Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în desemnarea propunerilor pentru funcţiile de procuror de rang înalt, în cadrul comisiei care urmează să funcţioneze la Ministerul Justiţiei în acest scop. Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost întărirea coerenţei unor dispoziţii şi aş da doar un singur exemplu, ca să nu lungesc dezbaterea tehnică pe care urmează să o discutăm şi în cadrul şedinţei şi s-a discutat, după cum ştiţi, foarte mult şi în cadrul coaliţiei acest subiect.“, a menționat Predoiu.

“Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unităţi specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv, DNA şi DIICOT. Existau acolo oarecare diferenţe care nu erau justificate. În fine, am urmărit şi creşterea eficienţei sistemului judiciar prin asumarea, din nou, de responsabilităţi. Am încercat, ca urmare a unor propuneri venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, să reglementăm proceduri care stimulează asumarea de responsabilităţi la nivelul conducerii instanţelor de judecată şi a parchetelor, prin reformarea regulilor pentru promovarea efectivă prin aceste funcţii. Nu ştiu dacă inovaţii este cuvântul cel mai potrivit, dar în orice caz noi am avut o serie de propuneri cu caracter de noutate, cum ar fi de exemplu o serie de articole care tind să contureze rolul important, esenţial, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl are în sistemul judiciar.“, a spus Predoiu.

“Am făcut acest lucru discutând cu reprezentanţii Înaltei Curţi şi ai CSM, ţinând cont de propunerile acestora. E probabil un început de drum, depinde foarte mult de modul în care aceste legi se vor aşeza în practică şi vor funcţiona. Aş vrea, cu permisiunea dumneavoastră şi a colegilor, să mă refer la un punct care a fost îndelung dezbătut în ultimele două, trei săptămâni - respectiv la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României, pentru orice judecător şi orice procuror. Şi aş vrea să afirm cu textele în faţă, pe masă, că în niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanţă, nu afectează cu nimic obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, aşa cum o stabileşte neştirbit Articolul 147, Alineatul 4 din Constituţia României. Deciziile Curţii Constituţionale, odată publicate în Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate şi se produc efecte numai pentru viitor. Deci, repet - nici o atingere nu s-a adus acestui Articol. Toate deciziile Curţii Constituţionale sunt şi rămân obligatorii aşa cum le stabileşte Constituţia, după cum spuneam“, a declarat Predoiu.

“Există un întreg capitol consacrat răspunderii disciplinare, iar orice judecător, ca şi procuror, sunt ţinuţi de respectarea acestui principiu. Există texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor Curţii Constituţionale, dar şi a prevederilor obligatorii ale legilor, a altor izvoare de drept obligatorii. Aş cita aici cu precizie articolul 272, aliniat 1, litera s, care, în coroborare cu articolul 273, care trimite precis la jurisprudenţa în materie, stabileşte obligaţii clare pentru magistraţi. De asemenea, nici o prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană. Integrarea euroatlantică face obiectul unui titlu din Constituţia României, Titlul VI, articolele 104 - 149 şi ele sunt neatinse. Aceste legi nu au de-a face cu acel capitol, cu acel regim juridic care e stabilit, cum spuneam, de Constituţie şi de tratatele la care România este parte, tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi tratat de funcţionare a Uniunii Europene şi alte tratate.“, a spus Predoiu.

“Deci, această dezbatere a fost utilă, după părerea mea, dar temerea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, este, conform textelor, nejustificat. În sfârşit, aşa cum aţi subliniat şi dumneavoastră, a existat o dezbatere solidă într-o primă fază asupra proiectelor din versiunea 2020 între septembrie 2020 şi aprilie 2021, apoi proiectele au a avut o perioadă de stagnare. A fost reluată munca asupra lor în cadrul Ministrului Justiţiei în decembrie - ianuarie, anul acesta, în ianuarie 2022. A mai existat o dezbatere publică în mai - iunie 2022, după consultările pe care le-am avut cu Comisia Europeană, la solicitarea asociaţiilor de magistraţi şi a Consiliului Superior al Magistraturii, dezbatere publică în care noi am analizat, cu echipa de la minister, nu mai puţin de... peste 800 de amendamente inventariate precis de la fiecare instituţie pe care dvs le-aţi menţionat. Aş vrea, de asemenea, să subliniez că în cadrul consultărilor cu Comisia Europeană, proiectele n-au suferit modificări radicale sau esenţiale, aşa cum iarăşi a fost o dezbatere, o temere în dezbaterea publică.“, a spus Predoiu.

“Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană şi s-a pus problema un exerciţiu normal, democratic, firesc, suveran, dacă tot s-a menţionat acest teren, cu partenerii noştri europeni, în care am dezbătut idei, principii şi s-a urmărit compatibilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii, cu propunerile făcute dinspre magistratură, nu mai Consiliul Superior al Mmagistaturii, dar şi ale asociaţiilor. Aş vrea vrea, de asemenea, să subliniez că un proiect de lege până la urmă este un proiect de lege, nu este un produs finit, şi a-l considera un produs finit pe parcursul dezbaterilor publice e chiar o idee nedemocratică, pentru că exclude rolul Parlamentului. Acolo se va stabili în final cum vor arăta legile pe baza acestor propuneri şi că este imposibil şi, aş spune eu, chiar de nedorit ca un proiect să întrunească toate doleanţele actorilor legitimi interesaţi de respectivul proiect“, a spus Predoiu.

“Sunt propuneri pe care noi le-am primit, pentru că le-am trecut prin filtrul viziunii ministerului, descrisă prin principiile enunţate în prealabil. Sunt propuneri pe care noi le-am respins sau faţă de care avem rezerve, eventual mai reflectăm la Parlament asupra lor. Ce am încercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost să ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română. Nu aş vrea să etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor în privinţa diferitelor instituţii, dar noi am considerat că ideal este să ajungem într-un punct de echilibru, pentru că ceea ce ne dorim prin aceste proiecte fie să şi reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratură, să închidem falii care au existat în ultimii ani, uneori acut, în dezbaterea din cadrul CSM şi din magistratură sau dintre magistratură şi societate, în special legat de răspunderea magistraţilor, dar nu numai, şi să construim pe această bază. Daţi-mi voie să mulţumesc şi eu, în încheiere, instituţiilor pe care dumneavoastră le-aţi enumerat, nu o mai fac şi eu, sunt cunoscute. În mod special, aş vrea să mulţumesc echipei Ministerului Justiţiei. Fără aceşti profesionişti, care au dedicat multe ore din zi şi, uneori, din noapte, proiectelor nu am fi putut avea această discuţie. Mulţumesc, de asemenea Secretariatului General al Guvernului, care ne-a sprijinit pe parcursul acestui proiect“, a conchis Cătălin Predoiu, conform Rador.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News