Divergenţele dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel slăbesc şansele lui Manfred Weber, candidatul susţinut de aceasta la preşedinţia Comisiei Europene, şi ar putea deschide calea pentru numirea unei femei la conducerea executivului comunitar, în persoana danezei Margrethe Vestager, notează joi AFP, într-un comentariu.

"Dacă Germania nu obţine Comisia din cauza Franţei, atunci nici Franţa nu o va avea", a dat asigurări pentru AFP un responsabil politic european implicat în tratativele privind preşedinţiile instituţiilor europene.

Mai multe surse parlamentare au confirmat, de altfel, că niciun candidat 'tras din pălărie' nu va fi acceptat de PE. Aceasta ar însemna că ambiţiile francezului Michel Barnier, negociatorul pentru Brexit, vor fi sacrificate pe 'altarul' dezacordului dintre Franţa şi Germania.

Ceartă între Merkel şi Macron

Angela Merkel nu a apreciat poziţiile adoptate de Emmanuel Macron la summitul informal de la Sibiu, afirmă acelaşi responsabil. Preşedintele francez s-a opus public desemnării lui Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European (PPE), dar mai ales al coaliţiei creştin-democrate CDU-CSU din Germania. "Trebuie să evităm compromisul asupra celui mai puţin bun candidat", a declarat Macron în conferinţă de presă, fără însă a menţiona numele lui Weber.

Remarca sa nu a fost bine primită de Berlin, nici de liderii PPE. Angela Merkel a vorbit public despre divergenţele sale cu Emmanuel Macron, iar el a recunoscut aceste dificultăţi şi şi le-a asumat. Relaţia dintre ei a devenit 'foarte proastă', iar 'neînţelegerea este totală', au declarat pentru AFP mai multe surse europene. Un summit extraordinar a fost convocat pentru data de 28 mai, la două zile după alegerile europarlamentare, când fiecare familie politică îşi va fi numărat aleşii şi constituit grupul în Parlament.

Vor începe apoi negocierile pentru desemnarea succesorilor luxemburghezului Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei, polonezului Donald Tusk la preşedinţia Consiliului şi italiencei Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene. În joc mai sunt preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE) şi cea a PE. PPE a prevăzut să-şi convoace instanţele de conducere pe 28 mai, înaintea summitului UE, şi va apăra candidatura lui Manfred Weber. Va trebui însă să obţină o majoritate în rândul şefilor de stat şi de guvern. Ulterior, preşedintele Consiliului, Donald Tusk, va primi misiunea de a conduce negocierile vizând găsirea unui compromis privind ansamblul nominalizărilor în perspectiva summitului UE de pe 20-21 iunie.

Acordul în privinţa viitorului preşedinte al CE va condiţiona toate celelalte numiri. "Nicăieri nu se spune că în mod automat este acceptat candidatul primului grup politic (din PE). Există numai două condiţii: să fie candidat oficial al unui grup şi să întrunească majoritatea", a reamintit Jaume Duch, purtător de cuvânt al PE.

O femeie la şefia CE, imperativă

Donald Tusk a subliniat însă că sunt imperative numirea unui femei la preşedinţia unei instituţii europene şi respectarea unui echilibru între state în privinţa numirilor. Or, Margrethe Vestager este candidata cea mai cunoscută. Actual comisar european pentru concurenţă, ea este cap de listă al grupului liberal ALDE din PE, iar preşedintele Donald Tusk a supranumit-o 'Tax Lady' a Uniunii Europene.

"A venit momentul să avem o femeie în fruntea Comisiei", a pledat ea într-un interviu pentru AFP. Angela Merkel o admiră, iar lui Macron i-ar fi dificil să o respingă pe candidata liberalilor, aliaţii săi în Consiliul European şi în viitorul Parlament. Singurul impediment ar fi faptul că Danemarca nu face parte din zona euro şi nu participă la toate politicile europene.

Dacă Margrethe Vestager nu va fi desemnată, liderilor UE le rămâne misiunea 'chercher la femme'. 'Întrebaţi zece persoane şi veţi avea zece răspunsuri diferite', printre care franţuzoaica Christine Lagarde (şefa FMI) sau bulgăroaica Kristalina Gheorghieva (CEO al Băncii Mondiale), declară cu ironie un funcţionar european. În ce o priveşte pe Angela Merkel, al cărei nume era vehiculat pentru preşedinţia Consiliului, ea a exclus joi, într-o conferinţă de presă, varianta oricărui 'nou mandat politic', inclusiv în cadrul Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News