Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Prăbuşirea cascadei Bigăr, paralelă cu surparea Muntelui de Sare de la Slănic Prahova
Cazul prăbuşirii cascadei Bigăr readuce în discuţie situaţia similară prin care a trecut o altă atracţie turistică unică în România, muntele de sare de la Slănic Prahova.
Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit luni din cauze naturale, a anunţat Romsilva pe pagina sa de Facebook.
"Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi (luni, n.r.) din cauze naturale. Travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar astăzi a cedat sub propria greutate. Colegii noştri sunt la faţa locului, iar zilele următoare vom reveni cu mai multe amănunte şi imagini", precizează Romsilva, potrivit Agerpres.
Citeşte şi: Cascada Bigăr, cea mai frumoasă din lume, s-a prăbușit / FOTO + VIDEO
Situaţia este asemănătoare cu prăbuşirea, la Slănic Prahova, a Muntelui de sare şi a Grotei Miresei
Muntele de Sare din Slănic Prahova este un monument al naturii, o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic), situată pe teritoriul administrativ al orașului Slănic Prahova.
Rezervația naturală are o suprafață de 2 ha și reprezintă un monument natural format prin prăbușirea unei galerii de exploatare a sării (odată cu aceasta antrenând o alunecare de teren și dezgolind muntele), alcătuit din masivul de sare și lacul din mijlocul acestuia.
La 28 mai 1993 a avut loc o prăbușire a laturii sud-vestice a Muntelui de sare. În 2006, în urma unor precipitații, o parte din munte s-a prăbușit în Grota Miresei. Din cauza inundațiilor din acel an, și Grota, cu o suprafață de 425 mp și 20 m adâncime, a început să se surpe.
Precedentul acestor dezastre a fost creat odată cu producerea cutremurului din martie 1977, ce a afectat Muntele de sare, creând fisuri mari și adânci, mai ales pe latura sa estică. După aceste evenimente, administrația salinei a încercat să oprească fenomenul de fisurare a aflorimentului, prin metoda turnării unor stâlpi de beton în sare și prin montarea unor ancore cu cabluri de oțel, însă metoda nu a fost eficientă.
Formarea aflorimentului denumit Muntele de sare și a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine acțiunea omului. Muntele de sare, declarat rezervație naturală geologică și geomorfologică din 1954, are o suprafață protejată de 2 ha. Grota Miresei (425 mp, 20 m adâncime) s-a format în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare. Numele de Grota Miresei a apărut după 1920, când, potrivit unei legende, la patru zile după nuntă, o localnică nefericită s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de sare, scrie statiunea-slanic.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
