Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a oferit o poziție oficială cu privire la proiectul de buget pe 2024, care urmează să fie votat astăzi în plenul reunit al Parlamentului.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), reprezentând cele mai importante 28 de companii producătoare de medicamente inovatoare salvatoare de vieți, apreciază eforturile autorităților publice din România cu privire la proiectele care vizează creșterea calității vieții românilor implementate în ultimii ani, potrivit unui comunicat de presă.

”Salutăm interesul manifestat prin inițierea și adoptarea mai multor proiecte legislative, cu precădere în ultimii ani, în beneficiul pacienților.

Alocarea eficientă cât și sustenabilitatea bugetului alocat sănătății reprezintă un aspect esențial pentru sănătatea românilor și buna dezvoltare a societății. Sănătatea afectează în mod direct atât costurile sociale curente, cât și viitorul societății.

Referitor la proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2024 și respectiv Anexa nr. 11 a acestuia, publicate în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 13.12.2023, și adoptat de Guvernul României în data de 14.12.2023, considerăm că acestea riscă să producă un dezechilibru în accesul pacienților români la servicii de sănătate și medicamente și o nealiniere între prioritățile din sănătate, alocarea și utilizarea resurselor.

Din analiza efectuată la nivelul ARPIM asupra proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 și a alocărilor prevăzute pentru sănătate pentru anul 2024, și din experiența dobândită în anii anteriori, mai ales în anul 2023, afectat de multiple disfuncționalități de finanțare a medicamentelor și serviciilor medicale, rezultă că acesta nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu potențiale consecințe negative asupra sistemului de sănătate și a pacienților din România.

De asemenea, lipsa investițiilor în sănătate generează pierderi economice semnificative pentru populație și economia națională. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate nu este doar o cheltuială, ci o investiție în sănătatea și viitorul societății cu un beneficiu de 2 dolari, până la 4 dolari câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate.

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021[3], conform profilului de țară al României pentru anul 2023, publicat chiar la data trimiterii poziției noastre.

În opinia ARPIM, bugetul alocat sănătății este mai mult decât un instrument de prezentare a veniturilor și cheltuielilor, acesta este fundamentul strategic pentru asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate, stabilind obiectivele cheie de finanțare și constituind angajamentul autorităților publice de a finanța politicile și strategiile de sănătate asumate în documentele programatice la nivel național și european, cu efect final asupra accesului la serviciile de sănătate și indicatorii stării de sănătate din România”, se arată în comunicatul ARPIM.

Considerații de ordin general

Timpul alocat procesului de transparență decizională nu a permis un proces consultativ și participativ, conform legislației în vigoare, în acord cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în 2013. Implicarea părților interesate în construirea propunerilor de buget este un element fundamental în definitivarea acestuia, bugetul alocat sănătății trebuind să fie aliniat realităților și nevoilor actuale și viitoare ale sistemului de sănătate din România și a pacienților români.

Chiar dacă sănătatea este declarată ca domeniu-cheie pentru dezvoltarea societății de către autoritățile publice, în realitate, prin proiectul de buget pentru anul 2024, cheltuielile în sistemul de sănătate sunt subestimate, astfel încât să corespundă veniturilor, care sunt limitate de valoarea redusă a subvențiilor de echilibrare programate, nereflectând prioritizarea acestui domeniu esențial prin finanțarea adecvată.

Mai mult, din calculele efectuate de noi, finanțarea sănătății din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată față de execuția previzionată a anului 2023. În termeni absoluți, sistemul de sănătate din România este finanțat deficitar și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului de sănătate.

În aceste condiții, considerăm că finanțarea inadecvată și subdimensionată a sectorului sănătate va pune la risc îndeplinirea priorităților strategice pe termen mediu și a principiilor enunțate de Ministerul Sănătății prin documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2024 și în perspectiva anilor 2025-2027.

Sănătatea reprezintă o investiție, nu un cost

”Investițiile în sistemul de sănătate sunt esențiale pentru îmbunătățirea bunăstării umane și, în același timp, reprezintă un mecanism esențial pentru creșterea veniturilor naționale și a prosperității.

Sănătatea reprezintă o investiție, nu un cost, deoarece există dovezi din ce în ce mai multe care arată că o bună sănătate generează venituri mai mari.

O stare de sănătate crește productivitatea muncii și îmbunătățește randamentul investițiilor în sănătate.

Accesul mai bun la servicii de sănătate și la medicamente duce la o creștere a speranței de viață și a productivității”, au mai transmis reprezentanții ARPIM, în comunicatul menționat.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News