Turneul Vioara lui George Enescu,organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media, ajunge anul acesta la Alba Iulia, Deva, Pucioasa, Tulcea şi Slatina.

Vioara Guarneri del Gesu, supranumită Catedrala, pentru sunetul său unic, aflată în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu, este instrumentul de care Gabriel Croitoru s-a îndrăgostit:

“Eu, la rândul meu, am o vioară veche italiană,  care se pare că face parte dintre viorile importante. Încă nu ştiu exact ce meşter lutier a făurit-o. Însă mi s-a spus de către foarte multă lume că e dintre cele mari şi m-am dus, foarte încrezător, cu vioara mea la Muzeul Enescu să văd şi eu cum sună, comparativ cu un Guarneri, bineînţeles. Acolo, toată lumea încântată... Au închis porţile muzeului şi au venit să asiste, căci nimeni nu văzuse, cu foarte mici excepţii,  instrumentul.  Aşadar, le-am scos. A mea era  mult mai arătoasă decât această vioară Guarneri. Am tras două note pe a mea şi apoi, când am pus mâna pe Guarneri, am şi strâns-o repede  pe-a mea. Nu era cale de întors, era mult mai strălucitoare. Cu toate că, iată, după 50 de ani în care nu fusese cântată decât foarte rar, ocazional, vioara s-a păstrat, din fericire, în condiţii foarte bune, datorită seifurilor şi tuturor sistemelor de conservare de la muzeu. Insă, toată lumea recunoaşte că, de când a reînceput să sune  pe scenă, îşi redobândeşte, de la un an la altul, calităţi pe care, cu siguranţă, le-a avut înainte”, povesteşte violonistul.

Cei doi muzicieni au pregătit un program ce cuprinde piese de largă popularitate din literatura pentru vioară şi pian.

Vioara Guarneri del Gesu Catedrala

Vioara Guarnieri - cunoscută şi sub numele de Catedrala, pentru acordurile sale impunătoare - datează din 1731 şi poartă semnătura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Aceasta origine îi justifica valoarea, comparabilă doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumpărată de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor şi violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumpărat în 1898 de Ministerul Instrucţiunii Publice, condus, pe atunci, de Spiru Haret.

După moartea lui Enescu, soţia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, cât si obiectele personale ale maestrului, care pot fi văzute la muzeul de pe Calea Victoriei. Printre acestea se numără şi cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasa este vioara Guarnieri. Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebită ca instrumente de excepţie, cât si o valoare istorică, recunoscută, şi reprezintă bunuri ale Patrimoniului Naţional. În chip de omagiu simbolic, toate aceste instrumente au fost donate de către soţia muzicianului odată cu înfiinţarea Muzeului George Enescu, în 1956.

De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, aceasta fiind păstrată în condiţii de siguranţă, la Bucuresti, până în anul 2008, când magnificul instrument a revenit în circuitul concertistic, fiind dată în folosinţă violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii si Cultelor, organizat împreuna cu Muzeul National "George Enescu". Organizatorii au înteles importanta valorificarii Viorii Guarnieri, lasând-o sa-si continue destinul nobil pentru care a fost proiectata.

Inainte de a fi intrat în circuitul artistic şi, implicit, în posesia lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparată la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat că instrumentul nu şi-a pierdut niciuna din calităţile iniţiale. Totodată, evaluatorul agreat de Ministerul Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la două milioane de dolari.

Gabriel Croitoru şi Horia Mihail, protagoniştii turneului Vioara lui Enescu

Concursul organizat pentru câştigarea viorii Guarnieri s-a adresat violoniştilor români, cu vârsta de până în 45 de ani, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior de specialitate, care au putut face dovada unei importante cariere solistice nationale şi internaţionale. Repertoriul impus în concurs, care s-a vrut a fi un omagiu adus lui Enescu, a cuprins Sonata a III-a pentru pian şi vioară de George Enescu, Sonata de Cesar Franck, Sonata no. 3 de Ysaye, Poemul de Chausson, Concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven, Concertul pentru vioară şi orchestră de Brahms, Concertul pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski, Concertul pentru vioară şi orchestră de Sibelius.

Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Ştefan Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Horia Andreescu şi Laura Manolache, directorul Muzeului "George Enescu". El a impresionat juriul, câstigând concursul cu unanimitate de voturi.

Recitalurile acestui turneu sunt programate la Alba Iulia (12 septembrie), Deva (13 septembrie), Pucioasa, Centrul Cultural European (16 septembrie), Tulcea (17 septembrie) şi Slatina (19 septembrie).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News