Povestea din spatele Lacului Morii și Barajului Ciurel. Bucureștenii habar nu au cine le-a realizat / galerie foto

Faleza Lacului Morii din Capitală este o veritabilă oază de relaxare pentru mulți bucureșteni. Aceasta a fost reabilitată în ultimii iar, iar acum e împânzită de tinere familii cu copii, de cetățeni care fac sport sau de vârstnici care aleg să facă o plimbare pe malul lacului.

Puțini bucureșteni știu însă care a fost sacrificiul pentru realizare acestui obiectiv. Nu mai puțin de 3.000 de tineri au muncit în ultimii ani ai comunismului la realizarea barajului. O plăcuță montată în zonă amintește de acest lucru acestora.

„Pentru ca această oglindă de apă să strălucească limpede și curată așa cum o vedeți trei mii de tineri brigadieri, muncitori, elevi și studenți, purtând ecusonul <<Șantierului Național al Tineretului>> au dat aici în anii 1985-1987 cea mai frumoasă dovadă de romantism revoluționar. Ei au schimbat pentru generațiile de azi și de mâine chipul acestor locuri, împrumutându-le ceva din frumusețea, dragostea și tinerețea lor“, se precizează pe o plăcuță instalată pe barajul de la Lacul Morii.

Scopul realizării Barajului Ciurel a fost acela de a proteja Capitala de eventualele inundații. Deși decizia realizării acestuia a fost luată încă din anii ’70, lucrările la lac au început în iulie 1985. La 21 august 1986 a fost închis stăvilarul Ciurel și apele Dâmboviței au început să se adune în ceea ce numim astăzi Lacul Morii. Suprafața acestuia este de 246 de hectare, fiind cel mai mare din București. Adâncimea maximă este de 15 metri, iar volumul total de 14,7 milioane m³.

În partea de nord a lacului se află „Insula Îngerilor”. De fapt este o peninsulă cu o suprafață de 32.723 m², legată de malul lacului printr-un istm îngust de pământ. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News