Postul Paștelui 2021 la ortodocși a început luni, 15 martie. Anul acesta, Paștele ortodox este pe data de 2 mai, în timp ce Paștele catolic pică pe 4 aprilie.

Numit în tradiția populară și Postul Mare sau Postul Păresimilor, este cel mai lung post de peste an și cel mai aspru, mai ales în ultima săptămână, numită Săptămâna Patimilor, scrie Jurnal.md. Cum se ține corect și care sunt beneficiile pentru sănătate ale acestui post, ne explică nutriționista Cristina Cerevatenco.

„Alimentele de origine vegetală au efect de alcalinizare a organismului, dacă nu sunt trecute printr-un proces intens de preparare termică. Perioada postului este un program de detoxifiere blândă a colonului, scade presiunea asupra ficatului pentru digestia grăsimilor saturate și metabolizarea substanțelor ce vin la pachet cu carnea sau lactatele (antibiotice, potențiatori de arome, conservanți). De asemenea, scade nivelul colesterolului și a glicemiei, se îmbunătățește tranzitul intestinal, crește nivelul de energie, somnul devine mai liniștit și odihnitor”, susține Cristina Cerevatenco.

Surse de proteine

„În pofida faptului că mulți se tem că nu o să fie la fel de energici și „sătui”, alimentele de origine vegetală pot servi ca surse bune de proteine. Legumele la fel conțin proteine, însă în cantități mult mai mici decât în carne. Se recomandă să ne orientăm atenția spre următoarele categorii de produse: leguminoase (mazăre, năut, fasole, linte), produse din soia, cerealele integrale, produse făinoase din făină integrală, nuci, semințe. Regula de bază ar trebui să fie în continuare diversitatea. Vom alege să mâncăm diferite tipuri de cereale sau leguminoase pentru a permite corpului să își ia toți nutrienții necesari din alimente ce se completează reciproc din punct de vedere nutritiv”, explică nutriționista.

Alte alimente la fel de importante

„Este foarte important să înțelegem că leguminoasele nu conțin tot complexul de aminoacizi necesari pentru o sănătate bună. Această categorie de alimente ar trebui combinată cu cereale pentru a beneficia de întreg spectrul de aminoacizi. Grăsimile sănătoase din nuci, semințe, avocado, nuca de cocos vor oferi un plus de sațietate dacă vor fi adăugate în supe, salate, humus. Tahini poate fi uns pe felia de pâine, în loc de smântână putem folosi caju hidratat trecut prin blender ce va oferi cremozitate supelor-crem, laptele de cocos sau migdale poate înlocui cu succes laptele de origine animală”, a mai adăugat Cristina Cerevatenco.

Postul la copii

„Este cert faptul că mama ar trebui să fie atentă la modul cum aceștia reușesc să digere mâncarea, dacă o acceptă sau au repulsie față de anumite alimente. Până la urmă, postul are mai mult o valoare spirituală. Dacă mama dorește să diversifice alimentația copilului, o poate face și în afara perioadei postului religios.

Proteinele de origine vegetală se asimilează cu un grad mai scăzut decât cele din carne, ouă, pește. Din acest motiv ar trebui să alegem perioade scurte de 1-2 săptămâni pentru copii dacă aceștia au o digestie mai slabă sau o greutate mică pentru vârsta lor.”, a precizat nutriționista.

Cum ar trebui să arate o zi de post negru

„Nu vorbim despre acel post negru de o zi din vinerea seacă, atunci când toți aleargă să reușească să gătească și cozonaci, să facă curat în casă și o mulțime de alte activități epuizante. O zi de post negru ar trebui să fie liniștită. Altfel devine un chin pentru corp, iar seara sau a doua zi vom mânca cu siguranță mult mai mult pentru a recupera ceea ce „am pierdut” în ziua precedentă”, afirmă nutriționista.

Aceasta a explicat și că postul negru nu se recomandă persoanelor predispuse la scăderi ale glicemiei și nici celor cu un nivel scăzut de energie în general. Nu se recomandă nici dacă suntem în drum pe distanțe lungi.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News