Posibila amânare a intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a declanşat pasiuni la Bucureşti, dar a fost primită cu calm la Sofia, scrie marţi AFP într-un comentariu, preluat de Agerpres

”Se pare că (intrarea în) Schengen este percepută ca o a doua aderare la Uniunea Europeană (UE) în România. Va trebui să fie demistificată”, a apreciat un diplomat, care a amintit că nici alte ţări din UE nu fac parte din spaţiul de liberă circulaţie. Membre în UE din 2007, România şi Bulgaria au făcut din aderarea la Schengen o prioritate naţională pentru 2011. Deodată, după rezerve emise de Olanda, Franţa şi Germania au cerut o amânare. Chiar dacă preşedinţia ungară a UE a pledat luni pentru îndeplinirea promisiunilor de aderare, speranţele românilor şi ale bulgarilor de a călători din aprilie fără paşaport ca ungarii, francezii sau germanii au fost înfrânate. La Sofia, care totdeauna a vorbit de o aderare în 2011 în general, decepţia este mai puţin puternică decât la Bucureşti, care se fixa asupra lunii martie. Acest subiect nu pasionează deloc ziarele din Bulgaria. Când opoziţia franco-germană a fost dezvăluită, bulgarii au spus că vor face 'tot posibilul' pentru a înlătura îndoielile partenerilor lor. Preşedintele român Traian Băsescu denunţa un act de 'discriminare', adaugă AFP. Românii cred că regulile jocului s-au schimbat când criteriilor tehnice cerute pentru celelalte ţări intrate în Schengen (securizarea frontierelor, proceduri de eliberare a vizelor etc.) li s-a adăugat o nouă condiţie: progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei. Atunci, este vorba de discriminare sau, din contră, de o preocupare justificată a statelor europene pentru a face să avanseze justiţiile română şi bulgară?, se întreabă sursa citată. ”Răspunsul este între cele două: ei au dreptate, avem încă probleme de corupţie şi de justiţie. Dar ar fi putut să ne spună înainte că vor fi criterii în plus”, spune Valentin, un taximetrist bucureştean, amator al multiplelor dezbateri privind Schengen la radio. Eurodeputatul Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Bucureşti, afirmă că ”românii sunt de acord atât cu statele care estimează că există o problemă cu corupţia, cât şi cu preşedintele care vorbeşte de discriminare”. ”Românii s-au comportat ca şi cum nu ar fi existat un context politic pentru aderarea la Schengen şi descoperă astăzi că acest context este arzător”, cu state din Vest devenite neîncrezătoare faţă de noii veniţi, afirmă Cristian Ghinea, director al Centrului pentru politici europene. Pentru a ieşi din impas, consilierul preşedintelui Băsescu şi fost comisar european Leonard Orban pledează pentru ”o continuare a pregătirilor tehnice” însoţită de o intensificare a demersurilor diplomatice, adaugă sursa citată. Sofia şi chiar preşedintele român au respins pista controversată a ministrului afacerilor externe român de a bloca intrarea Croaţiei în UE în semn de represalii, semnalează AFP. Analiştii estimează că România trebuie să dea dovadă de unitate pentru a-şi reface credibilitatea. ”Clasa politică trebuie să se concentreze asupra subiectelor importante, nu pe lupte de politică internă, pentru a avea impresia unei voinţe a întregii ţări şi nu numai a unora de a progresa în privinţa justiţiei, a luptei împotriva corupţiei”, a declarat pentru AFP un diplomat european. Potrivit editorialistului cotidianului bulgar Sega, Svetoslav Terziev, Bucureştiul şi Sofia trebuie pur şi simplu ”să-şi facă temele arătând progrese palpabile în lupta împotriva corupţiei”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News