Unu din cinci elevi din România se simte exclus din comunitatea şcolii. Peste 40% dintre victime nu au făcut nimic după ce au fost agresate. Unul dintre principalele motive este frica. Peste 60% dintre elevii care sunt martori afirmă că nu doresc să se implice.

Violenţa este omniprezentă în şcolile din ţara noastră, iar agresiunea verbală este forma cel mai des întâlnită, în circa 40% din cazuri, arată un studiu realizat de World Vision România.

Fenomenul violenţei este omniprezent în şcolile din ţara noastră, arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România. Cu toate acestea, în contrast cu frecvenţa cu care au loc astfel de incidente, aproape jumătate dintre elevi au declarat că nu fac nimic, indiferent dacă sunt victime sau martori, indiferent dacă sunt elevi de liceu sau la gimnaziu. Principalul motiv pentru care copiii nu acţionează este frica, iar unu din cinci elevi din România mărturiseşte că se simte exclus din comunitatea şcolii.

Cea mai frecventă formă de agresiune

Agresiunea verbală este forma cel mai des experimentată de victime, atât la gimnaziu (42% dintre elevi), cât şi la liceu (38%).

În ordinea frecvenţei cu care sunt menţionate de către elevi astfel de incidente, urmează agresiunea socială, raportată de 15,6% dintre elevii de gimnaziu şi 19% dintre cei de liceu, şi agresiunea sau hărţuirea pe Internet, indicată de 12,5% dintre aceştia (liceu), respectiv 14% (gimnaziu).

Violenţa fizică este menţionată de circa 10% dintre elevii de liceu, respectiv de către unu din şapte elevi de gimnaziu.

Aspectul fizic şi notele, motivele violenţei

Unu din cinci elevi din România se simte exclus din comunitatea şcolii. Această percepţie se manifestă în special în rândul elevilor de gimnaziu, dintre care 18% se simt acceptaţi doar uneori de colegi şi 11% de către adulţii din jur. Doar 10% dintre aceşti copii afirmă că pot apela la ajutor în şcoală atunci când au nevoie. Sentimentul de excludere este resimţit şi în rândul elevilor de liceu: 20% dintre ei se simt acceptaţi doar uneori de colegi sau adulţi.

Motivele cel mai des invocate de către victimele pentru actele de violenţă îndreptate asupra lor sunt aspectul fizic (de către 41% dintre elevii de gimnaziu, respectiv 42% din cei de liceu), urmat de note sau rezultatele şcolare (37%, respectiv 34%). La mare distanţă urmează discriminarea de gen (21% la gimnaziu, 12,5% la liceu).

Mulţi copii recunosc că au avut comportamente agresive sau că au hărţuit alţi elevi. La gimnaziu, cei mai mulţi elevi au recunoscut că au comis acte de agresiune verbală (21%), fizică (12%), electronică (9%) şi socială (8%). La liceu, majoritatea agresiunilor comise sunt verbale (15%), sociale (8%), electronice (8%) şi fizice (4%).

Cum reacţionează copiii la bullying

Peste 40% dintre victimele agresiunilor nu au făcut nimic după incident. Principalele motivaţii sunt frica, în cazul copiilor de gimnaziu (40%) şi faptul că nu ştiu ce să facă sau cu cine să vorbească, la elevii de liceu (33%).

În ceea ce îi priveşte pe elevii care doar asistă la astfel de incidente, aproape jumătate nu au încercat să ajute victima (44% la gimnaziu şi 49% la liceu).

Un sfert dintre elevii de gimnaziu (24%) şi o cincime dintre elevii de liceu (19%) nu raportează niciodată un astfel de incident la care au fost martori. De asemenea, un sfert (25% la gimnaziu şi 26% la liceu) nu ştiu cum să raporteze la şcoală un asemenea caz.

Tot cu privire la elevii care sunt martori la incidente de violenţă, circa unu din şapte (la gimnaziu) şi unu din cinci (la liceu) nu fac absolut nimic, principalul motiv declarat fiind că nu doresc să se implice - pentru circa două treimi dintre ei. Alte motive menţionate sunt frica, faptul că nu le place să pârască şi faptul că nu au crezut că implicarea lor ar face o mare diferenţă.

Recomandările World Vision România

- Organizarea de activităţi de informare a elevilor despre agresiune şi hărţuire, cum, unde, cui şi când să raporteze, respectiv stabilirea unor reguli de comun acord cu elevii pentru prevenirea şi combaterea bullyingului

- Stabilirea de mecanisme de monitorizare şi răspuns la cazurile de agresiune şi hărţuire, la nivel de şcoală sau inspectorat

- Operaţionalizare grupurilor de acţiune anti-bullying, în fiecare şcoală

- Programe de formare şi instruire continuă a cadrelor didactice pentru a putea preveni, depista, interveni şi reduce efectele incidentelor de agresiune şi hărţuire

- Asigurarea normei legale de un consilier şcolar la 600 de elevi

Fenomenul de bullying

"Fenomenul de bullying este unul extrem de grav şi cu urmări pe termen lung pentru viaţa copilului şi a viitorului adult. Este esenţial să mobilizăm acum, urgent, resurse pentru a-l combate. Acest subiect nu este unul care intră în competenţa unui singur minister, este un subiect cu implicaţii profunde în foarte multe arii, de aceea trebuie coordonare şi conlucrare la nivelul autorităţilor centrale şi locale", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Cercetarea s-a derulat prin administrarea unor chestionare online, pe un eşantion de 817 de elevi de liceu şi gimnaziu de la 48 de şcoli şi licee din şapte judeţe, care merg la ore cu prezenţă fizică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News