Premierul Victor Ponta a dezvăluit că proiectul minier de la Roșia Montană este o luptă grea a României în contextul în care există interese economice externe ale unor forțe importante. Interesele sunt atât de mari, încât premierul cataloghează întreaga situație drept un "război economic". 

Roșia Montană, între "interese" și "bună credință"

Premierul Victor Ponta a declarat, în direct la TVR, că "Majoritatea covârşitoare a celor care sunt împotriva proiectului Roşia Montană o fac din convingere, cu bună credinţă. În acelaşi timp, există - şi deţin (informaţii - n.r.) ca prim-ministru, cum deţin şi alţii - şi interese care s-au pliat acestui sentiment de bună credinţă".

Finanțări anti-Roșia Montană

Premierul a făcut referire şi la existenţa unor "finanţări" pentru diverse manifestări. Victor Ponta a subliniat: "Deţinem cu toţii informaţii, de la structurile specializate ale acestui stat, despre interese împotriva dezvoltării proiectelor economice în România, despre finanţări care există pentru diverse manifestări. Dar până la urmă e normal, există un război economic".

Ungaria vrea blocarea exploatărilor de la Roșia Montană

Una dintre țările care s-au împotrivit vehement proiectului minier de la Roșia Montană este Ungaria. Eurodeputatul român Erik Banki (FIDESZ) şi europarlamentarii români de etnie maghiară, Laszlo Tokes şi Csaba Sogor, au trimis o scrisoare în acest sens comisarului european însărcinat cu Mediul, Janez Potocnik. Ei au îndemnat Comisia Europeană (CE) să "intervină ferm" împotriva tehnologiilor pe bază de cianuri în legătură cu planurile de reactivare a unei mine de aur la Roşia Montană în vestul României.

Cum își ascunde Ungaria deversările de cianuri

Problema cu Ungaria este una veche, dovedită de  catastrofa "soră" cu deversarea de cianură de la Baia Mare din 2000. În cazul deversării de la Baia Mare, Ungaria, care a lansat un scandal mondial,  a primit 120 de milioane de euro. În cazul catastrofei ecologice din vestul Ungariei, unde aproximativ 600 de tone de noroi alcalin şi metale grele, împrăştiate pe 40 km pătraţi, urmau să fie aduse de ploile abundente din aceste zile în Dunăre, reacția României a fost palidă. Autoritățile au anunțat sec că nu sunt probleme pe Dunăre. Situația se repetă în ceea ce privește reacția oficialilor din cele două țări. La fel ca atunci, Ungaria creează un scandal pe fondul exploatării miniere de la Roșia Montană, boicotând proiectul. Scopul ar fi blocarea investițiilor și dezvoltării României. Dacă nu se industrializează zona, nu se fac drumuri și România va rămâne "eco" și cu o datorie de până la patru miliarde de dolari, datorie ce va fi suportată de  către cetățenii români, așa cum a subliniat clar și răspicat premierul Victor Ponta. Dezvoltarea zonei, investiții, locuri de muncă, bani pentru România, totul va fi eclipsat de dorința de a păstra România ecologică. Un alt factor care determină reacția Ungariei ar putea fi încercarea de a abate atenția de la propriile deversări de cianuri- aproximativ 4 tone pe an.

Interesul Rusiei

În plus, și Rusia are interes să cadă proiectul, pentru a crește valoarea aurului pe care îl produce. Un alt scop este blocarea ulterioară, pe aceeași schemă, a exploatării gazelor de șist, care ar putea asigura independența României față de importul de gaze naturale.

Războiul Soros- Steinmetz

Un ziarist a cerut public pe un site extrem de activ împotriva RMGC, ca organizațiile protestatare să declare dacă au primit sau nu finanțări de la George Soros. De ce Soros ar sponsoriza protestele anti-Roșia Montană? Între Soros, mare speculant pe bursă, și Beny Steinmetz, acționarul majoritar al Gabriel Resources, ar exista un război. Soros a pierdut circa 2 miliarde de dolari în 1998, în timpul crizei din Rusia, iar ulterior, pe piață au apărut zvonuri potrivit cărora Beny Steinmetz, acționarul majoritar al Gabriel Resources, ar fi râs de eșecul lui Soros. De atunci, între cei doi s-ar purta un război necruțător.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News