28 de pompieri români au fost detaşaţi în Grecia, pentru a lupta alături de pompierii eleni cu incendiile de pădure. 

Locotenent-colonelul Alexandru Csilik şi maiorul Cătălin Samsodan purtând uniforme bleumarin, cu însemnele Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), au plecat de la bazele lor din Oradea şi Bucureşti în urmă cu aproximativ două săptămâni. Împreună cu alţi 26 de colegi compatrioţi, au călătorit pe cale rutieră din ţara lor în Grecia pentru a participa la programul-pilot de preinstalare a pompierilor europeni, care a început de la 1 iulie şi este implementat prin Mecanismul european de protecţie civilă şi Comisia Europeană pentru a ajuta Grecia să facă faţă incendiilor de pădure, dar şi pentru a face schimb de cunoştinţe şi experienţe cu pompierii greci. De notat că primul schimb al misiunii de pompieri români va pleca imediat ce va ajunge la Atena cel de-al doilea schimb care îi va înlocui până pe 31 iulie şi care va fi format tot din 28 de pompieri români, scrie Rador.

Cum a fost primul contact cu incendiile din Grecia

Misiunea specială a pompierilor români care au sosit împreună cu 5 autospeciale proprii pentru operaţiuni şi cu 5 autovehicule auxiliare, s-au luptat în aceste prime 15 zile cu incendiile din zona Schimatari şi din dificila regiune forestieră Porto Germenos. Majoritatea membrilor unităţii speciale provin din oraşe situate în nordul şi nord-vestul României, alegere care, potrivit pompierilor, nu este întâmplătoare întrucât acestea sunt şi zonele cele mai afectate de incendiile de pădure. Mulţi dintre aceşti pompieri nu vin însă în Grecia pentru prima dată. După cum au declarat pentru Agentia Athens-Macedonian News şeful misiunii româneşti, locotenent-colonelul Alexandru Csilik şi maiorul şi persoana de legătură a pompierilor români, Cătălin Samsodan, aceasta este a doua şi, respectiv, a treia misiune a lor în Grecia, după ce anul trecut au venit pentru incendiile din luna august, şi anume pentru cele din Vilia Attica.

"Pentru mine este a doua misiune, anul trecut am fost şeful celei de-a doua unităţi care a venit în perioada 20-29 august în Grecia. Am fost la incendiul de la Vilia şi am colaborat cu pompierii greci", explică Csilik pentru AMNA, descriind şi ziua în care s-au trezit în faţa incendiului de la Vilia.

"Era a doua zi a misiunii noastre când am fost în zonă şi am văzut mult fum pe o pantă de la Vilia. Am comunicat cu ofiţerul grec de legătură pentru misiunile externe, locotenent-colonelul Vassilis Bikas, care ne-a confirmat că era un incendiu acolo şi că ar trebui să ne deplasăm spre acea zonă. Imaginea când am ajuns era destul de dificil de suportat, deoarece ardea tot dealul, iar flăcările săreau de la o casă la alta. Oamenii veneau la noi şi plângeau şi ne rugau să le salvăm casele. A fost înfiorător. Nu vom uita", spune el, în timp ce, la rândul său, Samsodan adaugă că a fost ceva neobişnuit pentru ei, întrucât nu au astfel de incendii de pădure în România.

"Am venit aici ca să avem noi provocări"

Având acum trei misiuni în Grecia la activ, Samsodan a explicat că experienţa din acest an este foarte diferită. "Pentru mine această experienţă este ceva nou, deoarece avem ocazia să învăţăm multe unii de la alţii. Avem o colaborare foarte bună. Pentru noi, să lucrăm într-un mediu diferit în străinătate este o provocare, deoarece a împărtăşi experienţe reprezintă o parte din cooperare. Pompierii greci sunt foarte buni profesionişti şi ştiu să gestioneze astfel de incendii de pădure, întrucât clima, relieful, umiditatea, seceta şi vânturile sunt diferite. În ţara noastră nu ne confruntăm cu astfel de condiţii, acesta a fost un alt motiv pentru care am venit aici să avem noi provocări şi să vedem ce putem învăţa din ele", subliniază el pentru AMNA.

Care a fost cel mai dificil incendiu

 

De două săptămâni îşi încep activitatea în fiecare zi la 8 dimineaţa, la sediul Academiei de Pompieri din Kifissia, la birourile speciale care le-au fost oferite pentru perioada în care se vor afla la Atena. În cele două birouri alăturate sunt afişate programul, turele lor, datele de contact ale ofiţerilor de legătură precum şi informaţii detaliate despre programul de prepoziţionare, în timp ce pe rafturi au fost depozitate o parte din echipamentele şi alimentele lor. Pe 4 şi 5 iulie, adică la câteva zile după ce s-au instalat, au fost chemaţi să colaboreze cu colegii lor greci la incendiul de la Schimatari şi Porto Germenos.

"La incendiul de la Schimatari, împreună cu ofiţerul de legătură grec, ne-am întâlnit cu colegii noştri care luau măsurile necesare pentru prima înfruntare a incendiului. Apoi am început să desfăşurăm operaţiuni împreună. Focul era la vegetaţia joasă, dar s-a extins într-o zonă de pădure şi acolo am reuşit să avem un răspuns mai rapid, să limităm incendiul, cu ajutorul mijloacelor aeriene, înainte de a se extinde la un parc fotovoltaic. Acolo am reuşit chiar să salvăm o fermă cu animale, întrucât focul se apropia de fermă. Am fost acolo şi cu o cooperare rapidă am reuşit să delimităm incendiul şi am început să evacuăm ferma şi să transportăm animalele într-o zonă mai sigură", explică domnul Samsodan, arătând în acel moment către colegul său Claudiu Cadar, care a participat la salvarea animalelor.

A doua zi, însă, incendiul de la Porto Germenos a fost cu totul diferit pentru ei.

"Imaginea de la incendiul de la Porto Germenos a fost cu totul alta, deoarece relieful era diferit. Aveam pante abrupte si un incendiu care a început într-o padure de pini aşa ca focul s-a mutat de la vegetaţia joasă spre vârf. Acest incendiu a fost dificil", subliniază domnul Samsodan.

"Treaba pompierului este să salveze cât mai multe vieţi"

 

Alături de ei în acea zi s-a aflat şi locotenent-colonelul Evangelos Karimalis care a fost persoana de legătura în aceste 2 săptămâni cu misiunea românească. După cum povesteşte el, când a izbucnit incendiul în Porto Germenos, a luat legătura cu coordonatorul pentru zona Attica şi au coborât o pantă de aproximativ 400 de metri, având vizibilitate redusă din cauza fumului. "Au început să protejeze partea de vest a incendiului, adică pentru a preveni ca focul să meargă mai departe spre vest, au securizat sectorul şi acolo au cooperat pentru prima dată cu o forţă elenă care a venit să continue în sectorul în care operaseră. Astfel au securizat sectorul de 400 de metri, iar forţa greacă a intervenit în restul sectorului pe care l-au presecurizat. Au stat pe teren vreo 4 ore şi jumătate", spune el.

"Anul trecut a trebuit să intervenim într-o zonă locuită. Anul acesta a trebuit să gestionăm un incendiu care se răspândea într-o pădure şi nu într-o zonă locuită", subliniază domnul Csilik, în timp ce domnul Samsodan relatează: "Nu m-am confruntat niciodată cu acest gen de incendii de pădure în ţara mea din diverse motive, clima este diferită, la fel şi relieful, vegetaţia, dar şi vânturile. Acestea sunt principalele diferenţe care duc la un comportament diferit în caz de incendiu. Treaba pompierului este să salveze cât mai multe vieţi cu putinţă, să salveze animalele, natura. Trebuie să faci tot ce poţi, dar nu te poţi pune cu natura. Natura este foarte puternică. Salvarea vieţii este cel mai important lucru, toate celelalte vin după aceea."

Colaborarea cu pompierii greci

 

Când domnul Csilik şi domnul Samsodan au început comunicarea cu colegii lor greci pentru a conveni asupra detaliilor programului de preinstalare, au văzut feţe cunoscute în rândul oficialilor Departamentului de Pompieri care au fost alături de ei în incendiile de anul trecut din Attica şi Evia.

"Ne-am bucurat foarte mult să-i revedem că erau sănătoşi, că erau bine. Suntem mai mult decât colegi. Relaţia s-a bazat pe încredere în marele efort şi acum putem spune că suntem ca nişte prieteni şi aceasta este cea mai importantă dintre toate experienţele", subliniază domnul Csilik. Împreună cu locotenent-colonelul Vassilis Bikas, care este unul dintre cei doi coordonatori ai Ofiţerilor Greci de legătură pentru Misiunile Străine, aceştia au participat la combaterea incendiilor de pădure de la Vilia, iar dl. Bikas a fost persoana lor de contact.

"Când eşti cu altul spate în spate într-un incendiu, legi relaţii de prietenie şi, practic, succesul unei misiuni pentru mine se măsoară şi prin câte prietenii vei face în continuare. Această relaţie a fost construită.

Familia noastră de pompieri s-a mărit şi acum are membri din străinătate", spune pentru AMNA domnul Bikas, care împreună cu Evangelos Karimalis şi Kostas Zinelis, coordonează Ofiţerii Greci de legătură pentru Misiunile Străine de la Atena. Potrivit domnului Bikas, românii au construit în ţara lor un centru de instruire pentru combaterea incendiilor de pădure pe baza concepţiei din Grecia.

Ofiţerii de legătură greci sunt veriga de legătură dintre pompierii greci şi români. "Nu ne implicăm în structura lor administrativă, nu dăm ordine. Îi spunem şefului lor, vrem asta, atunci ei vor spune modalitatea de acţiune. Sub nicio formă, niciun membru al misiunii greceşti nu intervine în lanţul lor de decizie administrativă", subliniază domnul Zinelis, iar domnul Bikas completează că pur şi simplu transferă ordinele superiorilor lor către şefii misiunii străine.

"Am subliniat cooperarea noastră cu pompierii greci. Pentru noi este un proces continuu care a început anul trecut. Sunt pompieri profesionişti, ştiu să-şi facă treaba şi este un schimb constant de experienţe între noi, foarte productiv pentru noi toţi pentru că am putut să învăţăm diferite practici şi să ne perfecţionăm", spune domnul Csilik, în timp ce domnul Samsodan completează că "toţi vom învăţa din asta şi vom deveni din ce în ce mai buni prin cooperarea noastră".

Referindu-se la programul de preinstalare, domnul Bikas a explicat că unul dintre beneficiile acestuia este că timpul şi distanţa sunt reduse la zero în cazul în care ţara are nevoie de ajutor prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, dar şi că există o pregătire mai bună dacă are loc un incident. "Avem timp să devenim o echipă înainte de a merge pe teren, adică chiar acum facem antrenamentul şi suntem pregătiţi să acţionăm. Când o echipă se antrenează împreună, poate performa mult mai bine la momentul luptei cu focul. Acesta este unul dintre cele mai mari beneficii ale prepoziţionării şi cred că va fi apreciat", explică el.

În ceea ce priveşte filosofia pompierilor români în modul de a face faţă incidentelor, potrivit domnului Bica, aceştia au o abordare şi o filozofie diferită în privinţa unor vehicule, adică funcţionează cu nişte vehicule mici de detectare a sectorului incendiului şi apoi dau instrucţiuni şefilor lor.

"Am înţeles amploarea dezastrului abia când m-am urcat pe un vapor la Edipsos şi am văzut pădurea arsă"

 

Maiorul Claudiu Bibart ţine staţia într-o mână, fluierul la gât şi aşteaptă să fie chemat la următorul eveniment. Este de peste 12 ani în detaşamentul de pompieri din România şi este comandantul secţiei de pompieri din Brad. Vara trecută petrecută în Grecia va rămâne cu siguranţă imprimată în memoria lui, deoarece a participat la lupta cu incendiile de pădure devastatoare din Evia. Anul acesta se află la a treia misiune în Grecia şi este şeful operaţional al misiunii româneşti, fiind alături de ei permanent pe teren.

O scenă care i-a rămas de neuitat încă de anul trecut, când lua vaporul de întoarcere de la Edipsos. "Când s-a terminat misiunea în Evia, când ne-am urcat pe vaporul de întoarcere, am văzut de departe toată pădurea care fusese arsă. Asta a fost imaginea care a rămas cu mine, imaginea distrugerii. Până atunci nu înţelesesem cât de mare a fost dezastrul", explică acesta pentru AMNA, exprimându-şi dorinţa de a vizita din nou Evia ca turist cu familia.

Descriind momentele pe care le-a trăit anul trecut, el spune: "Am fost surprins de nivelul incendiului şi de intensitatea acestuia. Văzând că focul creşte destul de repede în nordul Eviei, locuitorii au început să-şi facă griji, speriaţi din cauza extinderii incendiului. Când am ajuns, nu aveam vizibilitate în partea de nord a Eviei din cauza fumului, care era foarte mult. Împreună cu pompierii greci încercam să delimităm şi să limităm focul. Când locuitorii au început să se simtă ceva mai în siguranţă, ne-au mulţumit şi şi-au exprimat recunoştinţa. Cea mai mare satisfacţie a unui pompier este să ajute oamenii şi să salveze cât mai multe vieţi. Şi cred că împreună cu pompierii greci am încercat să facem asta".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News