Polonezii au colectat 4,7 milioane de euro pentru achiziţionarea unei drone de luptă pentru Ucraina
Autor: Andrei Itu | Publicat pe: 24 iul 2022, 20:50
WhatsApp
Polonezii au colectat 4,7 milioane de euro pentru a oferi o dronă de luptă turcească Bayrakter Ucrainei, a anunţat duminică iniţiatorul acestui proiect, potrivit AFP.

'22.500.000 de zloţi! Made in Poland!', şi-a exprimat satisfacţia jurnalistul Slawomir Sierakowski pe site-ul internet al revistei de stânga poloneze Krytyka Polityczna, al cărei cofondator este. Această colectă în Polonia este urmare a unui proiect similar realizat în luna mai, cu succes, în Lituania vecină.

Peste 200.000 de persoane au participat la chetă

'Până în prezent, am putut doar privi toate aceste lucruri teribile prin media. Acum, ne-am oferit şansa de a face ceva real pentru a apăra Ucraina, pentru ucraineni', a explicat el la postul de televiziune TVN 24.

Peste 200.000 de persoane au participat la această chetă publică având ca obiectiv cumpărarea unei drone militare turce TB2 şi oferirea ei Ucrainei. Mândrie a Ankarei, dronele de luptă turceşti cu care s-a dotat Ucraina au intrat în acţiune încă din primele ore ale invaziei ruse şi - potrivit Kievului - s-au dovedit a fi o armă cât se poate de redutabilă.

Citește și - Polonia va avea cele mai puternice trupe terestre dintre ţările NATO din Europa, a declarat vicepremierul, ministrul apărării al Poloniei, Mariusz Blaszczak

 El a arătat că armata Poloniei trebuie să fie într-atât de numeroasă şi puternică, încât, chiar prin existenţa sa, să înspăimânte orice agresor. "În ceea ce priveşte şi artileria, şi de asemenea, trupele de tancuri, în Europa nu va exista în cele din urmă un stat mai puternic", a declarat Blaszczak. Mai mult decât atât, vicepremierul a remarcat faptul că Polonia vede Rusia şi Republica Belarus între posibilii adversari.

Anterior, şeful partidului de guvernământ din Polonia "Lege şi Dreptate", Jaroslav  Kaczyński, a cerut majorarea efectivului armatei poloneze până la 400 de mii de persoane.

"Vrem ca ruşii să ştie că nu au de făcut nimic aici şi că un atac asupra Poloniei să nu aibă niciun sens", a afirmat politicianul şi a explicat că consideră necesară consolidarea forţelor armate pe fondul conflictului ucrainean, scrie Rador.

Citește și - România, Polonia și țările baltice, scrisoare comună către instituțiile UE: Este necesară combaterea încercărilor Rusiei de a rescrie istoria

Ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, au cerut Uniunii Europene să depună mai mult efort pentru a combate reinterpretările ruseşti şi distorsiunile istoriei, relatează Agerpres, citând dpa.

Într-o scrisoare comună publicată vineri, cele cinci ţări est-europene au cerut, de asemenea, instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor.

"Rusia nu a condamnat niciodată crimele sovieticilor şi conducerea sa actuală tolerează în mod deschis şi chiar sprijină cu entuziasm moştenirea sovietică", se arată în scrisoare.

"Este necesar să se consolideze eforturile la nivelul UE pentru a combate încercările Rusiei de a rescrie istoria"


"Este necesar să se consolideze eforturile la nivelul UE pentru a combate încercările Rusiei de a rescrie istoria şi de a folosi interpretările regimurilor totalitare în contextul războiului împotriva Ucrainei, folosind instrumente legale, politice şi de sensibilizare", subliniază documentul citat.

Spre deosebire de atrocităţile naziştilor, memoria şi cunoaşterea crimelor sovietice încă nu şi-au găsit locul în conştiinţa europenilor.

"Fără o evaluare precisă, onestă şi cuprinzătoare a trecutului, nu vom putea preveni efectiv viitoare crime pe continentul nostru sau să le investigăm pe cele actuale din Ucraina", se arată în scrisoarea semnată cei cinci lideri europeni.

Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei în urmă cu aproape cinci luni, folosind ca pretext între altele pretinsa "denazificări" a ţării vecine. Moscova susţine în mod constant că conducerea ucraineană este dominată de nazişti. Estonia, Letonia şi Lituania au fost ocupate alternativ de Uniunea Sovietică şi Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, cele trei state baltice au rămas în mod involuntar parte a Uniunii Sovietice până în 1991.

Gorbaciov simte că munca vieții lui este distrusă de Putin, spune un prieten apropiat

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, care a inițiat reformele care au dus la căderea comunismului și a URSS, consideră că munca sa de o viață a fost anulată de Vladimir Putin, potrivit unui prieten apropiat.

Criticul și jurnalistul proeminent de la Kremlin, Alexei Venidiktov, a declarat pentru Forbes Rusia că încă mai ține legătura cu fostul lider în vârstă de 91 de ani, care a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.

În timpul mandatului lui Gorbaciov, cuvintele rusești ”glasnost” (deschidere) și ”perestroika” (reconstruire) au intrat în lexicul englez, ca politici care au permis o mai mare libertate de exprimare și o reformă economică, precum și o diminuare a tensiunilor dintre Moscova și Occident.

De când Putin a invadat Ucraina pe 24 februarie, Rusia a adoptat legi din ce în ce mai autoritare care, de exemplu, fac din critica războiului o infracțiune care poate duce la pedepse grele de închisoare, potrivit News Week.

Între timp, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est ca răspuns la agresiunea rusă, iar Moscova se află izolată la nivel internațional din cauza sancțiunilor dure impuse de Occident. Vezi mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?