Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Poate Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale? Care e procedura
FOTO: Agerpres
Există, pe masa Curții Constituționale a României, două contestații ale alegerilor pentru Președintele României din acest an. Alegerile ar putea fi anulate în cazul în care există un temei, un interes și este respectată legislația privind acest tip de cereri (termen, dovezi, cererea să fie motivată etc.).
Potrivit atribuției Curții Constituționale referitoare la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului [art. 146 lit. f) din Constituţie şi de art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992], Curtea este îndrituită să analizeze cereri de acest tip.
"Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri.
Cererea de anulare a alegerilor trebuie introdusă în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor", potrivit Curții.
De asemenea, potrivit aceleiași surse, "După soluţionarea tuturor contestaţiilor formulate în temeiul art.37 alin.(1) teza întâi din Legea nr.47/1992, Curtea, pe baza procesului-verbal încheiat de Biroul Electoral Central şi a proceselor-verbale încheiate de birourile electorale de circumscripţie, pronunţă hotărârea privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.
În situaţia în care Curtea constată că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, prin aceeaşi hotărâre aduce la cunoştinţa publică prenumele şi numele celor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi ziua votării, care va fi la două săptămâni de la primul tur de scrutin [art. 54 alin. (1) din Legea nr. 370/2004].
Curtea Constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin şi asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin.
Dacă nu există această situaţie sau după ce au loc alegerile din al doilea tur de scrutin, Curtea, prin hotărâre, stabileşte şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele alegerilor, precizând numele persoanei care a câştigat alegerile, data şi ora la care va avea loc validarea în funcţia de Preşedinte al României prin depunerea jurământului la sediul Curţii Constituţionale.
Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales [art.53 alin.(2) din Legea nr.370/2004]".
***
Atribuțiile Curții Constituționale (art. 146 din Constituție)
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
***
De asemenea, potrivit Legii nr. 47/1992,
Art. 37. (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
Art. 38. Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.
***
Conform Legii nr. 370/2004,
Art. 52. (1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. (3) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
