La data de 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane şi ţinte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranşă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranţa rutieră, piaţa energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătăţirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupţiei, reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi sistemul de audit şi control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. În cererea lor, autorităţile române au furnizat dovezi detaliate şi cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare.

Comisia a analizat în detaliu aceste informaţii înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată. 'Am veşti bune pentru România. S-au înregistrat progrese suficiente în cadrul planului său naţional de redresare şi rezilienţă, România fiind astfel pregătită să primească o primă plată în cadrul NextGenerationEU. Odată ce statele membre vor da undă verde, România va primi 2,6 miliarde euro ca urmare a progreselor sale bune şi rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planului', a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a precizat că multe ditre cele 21 de jaloane vor contribui la tranziţia verde a României, prin măsuri de decarbonizare a economiei şi de promovare a transportului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare.

'Felicitări României pentru îndeplinirea primelor 21 de jaloane şi ţinte stabilite în planul său de redresare şi rezilienţă. Multe dintre acestea vor contribui la tranziţia verde a României, prin măsuri de decarbonizare a economiei şi de promovare a transportului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare. De asemenea, România îşi îmbunătăţeşte administraţia fiscală şi sistemul de educaţie, precum şi lupta împotriva corupţiei. Odată ce evaluarea Comisiei va fi revizuită şi aprobată de statele membre, România urmează să primească granturi şi împrumuturi în valoare de 2,6 miliarde euro, care vor contribui la crearea unei economii mai reziliente, cu beneficii considerabile pentru cetăţeni şi întreprinderi', a declarat Dombrovskis.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a adăugat că România şi-a consolidat sistemele de audit şi control, esenţiale pentru a se asigura că fondurile NextGenerationEU oferă beneficii maxime cetăţenilor şi firmelor.

'Astăzi dăm undă verde primei cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, după ce am ajuns la concluzia că aceasta a îndeplinit primele 21 de jaloane şi ţinte ale planului său ambiţios. Printre acestea se numără reforme importante pentru decarbonizarea economiei României, îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale. România şi-a consolidat, de asemenea, sistemele de audit şi control, care sunt esenţiale pentru a se asigura că fondurile NextGenerationEU oferă beneficii maxime cetăţenilor şi firmelor. După ce Consiliul îşi va da acordul, Comisia va plăti 2,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi granturi: un bust de încredere atât de necesar în această perioadă dificilă pentru toate economiile noastre şi o încurajare puternică adresată României de a continua pe această traiectorie de investiţii şi reforme', a menţionat Paolo Gentiloni.

Comisia a transmis Comitetului economic şi financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul şi urmează să ţină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuţiei financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde euro sub formă de granturi şi împrumuturi, din care 13% (3,7 miliarde euro) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanţare. Plăţile din cadrul MRR se bazează pe performanţă şi depind de punerea în aplicare de către statele membre a investiţiilor şi a reformelor prezentate în planurile lor de redresare şi rezilienţă. 

Citește și - Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR - rezultatul efortului coordonat guvernamental

Decizia de joi a Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă.

'Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR şi pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ţinte', a afirmat Ciucă, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului.

El a adăugat că Executivul monitorizează 'cu atenţie' angajamentele asumate prin acest mecanism european de finanţare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro. 'Am semnat deja contracte de finanţare pentru construcţia de creşe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcţia altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuinţe destinate tinerilor specialişti din sănătate şi învăţământ, pentru mobilitate urbană verde şi dezvoltarea durabilă a localităţilor. Autostrada Moldova, proiect aşteptat de mulţi ani, are perspective certe de finanţare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat. Împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune şi prin exerciţiile bugetare multianuale, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti', a indicat prim-ministrul.

Citește și - Comisia Europeană vrea să reducă finanțarea UE pentru Ungaria cu 70%

Comisarul UE pentru buget Johannes Hahn a propus Comisiei să reducă cu până la 70% din finanțarea UE a Ungariei dacă guvernul refuză să introducă măsuri acceptabile pentru a potoli preocupările Bruxelles-ului cu privire la standardele democratice, corupție, migrație și drepturile LGBTQ.

Într-un document din iulie publicat de Comisia UE, Hahn a scris într-o notă către alți comisari că o „suspendare de 70% a angajamentului” din bugetul actual al UE ar fi un răspuns proporțional din partea Bruxelles-ului în cazul în care schimbări semnificative nu se materializează după discuțiile dintre comisie și administrația lui Viktor Orbán.

În nota sa, Hahn citează „nereguli sistemice, deficiențe și slăbiciuni în procedurile de achiziții publice; o rată ridicată a procedurilor de licitație unică și o intensitate scăzută a concurenței” ca domenii de îngrijorare pentru comisie, pe lângă un răspuns mut din partea guvernului ungar cu privire la „detecția, prevenirea și corectarea conflictelor de interese”, ca precum și „limitări ale investigației și urmăririi efective a presupuselor activități criminale”.

Mai mult, Hahn a susținut că răspunsul guvernului ungar la preocupările UE cu privire la independența judiciară din țară a fost insuficient, iar Ungaria „nu a transmis informații fundamentate cu privire la preocupările identificate”.

Ungaria vrea să liniștească preocupările Bruxelles-ului

De atunci, Ungaria a prezentat noi propuneri care subliniază modul în care intenționează să liniștească preocupările Bruxelles-ului printr-o „gamă de măsuri de remediere” prezentate pe 21 august. Guvernul său trebuie acum să aștepte până pe 21 septembrie pentru ca Comisia să decidă dacă acceptă planurile.

Ministrul Justiției din Ungaria, Judit Varga, s-a aflat la Bruxelles pentru a purta discuții cu oficialii UE pe această temă de săptămâna trecută, postând luni o actualizare în care a spus: „Credem în dialogul bazat pe respect reciproc”. Ea a promis că va continua să lucreze „pentru a se asigura că maghiarii pot avea acces la resursele pe care le merită”.

Ungaria, conform planurilor propuse, ar implementa o serie de măsuri, inclusiv înființarea unei autorități anticorupție însărcinată să supravegheze alocarea fondurilor UE.

O astfel de autoritate ar urma să reducă neregulile în cheltuielile UE, citate de unitatea antifraudă a blocului, Olaf, care a raportat nereguli în aproape 4% din cheltuielile țării cu fondurile UE în perioada 2015-2019.

În ciuda preocupărilor UE cu privire la guvernarea țării, premierul Ungariei Viktor Orbán a promis că va continua represiunea asupra chestiunii migrației. El a acuzat, de asemenea, Uniunea Europeană că nu recunoaște sau nu apreciază faptul că Ungaria gestionează frontiera externă a blocului, inclusiv frontiera sa de sud cu Serbia.

Prim-ministrul a postat marți pe canalele sale de socializare: „Oricât de mari sunt obstacolele, nu trebuie să renunțăm la marele nostru obiectiv de a face din Ungaria cea mai sigură țară din Europa”, scrie RMX. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News