SORCOVA, versuri complete. Când se merge cu ea, de fapt, ce semnifică și ce LEGENDĂ impresionantă are

Plugușorul este una dintre cele mai cunoscute urări din Ajunul de Anul Nou. Este o tradiție care se păstrează în fiecare an, în toate colțurile României. 

Plugușorul este un obicei agrar, dar și o colindă. În cadrul acestui colind se regăsesc și elemente teatrale. Principalul subiect este munca depusă pentru obținerea pâinii cea de toate zilele. În pragul sărbătorilor de iarnă, Plugușorul și Sorcova sunt cele mai importante colinde.

În seara de Ajun a Anului Nou Plugușorul este recitat de colindătorii care merg din casă în casă până la ziuă, când răsare soarele. Acest obicei era practicat doar de copii și adolescenți.

"Pluguşorul pandemiei", piesa momentului. Margareta Clipa, SATIRĂ: La mulţi ani cu sănătate şi s-aveţi imunitate / Voi şi ai voştri fraţi, să n-ajungeţi intubaţi

Plugușorul - versuri

Aho, aho, copii și frați,

Stați puțin și nu mânați,

Lângă boi v-alăturați

Și cuvântul mi-ascultați.

Mâine anul se înoiește

Plugușorul se pornește

Și începe a ura

Pe la case a colindă

Iarnă-i grea, omătu-i mare

Semne bune anul are

Semne bune de belșug

Pentru brazdă de sub plug

Plugușor cu patru boi

Ia mai mânați, mai flăcăi!

Hai, hai…

S-a sculat mai an

Bădică Traian

Și-a-ncalecat

Pe-un cal învățat

Cu șaua de aur,

Cu nume de Graur,

Cu frâu de matasă,

Împletit în șase,

Cât vită de groasă.

El în scări s-a ridicat,

Peste câmpuri s-a uitat,

Să aleagă-un loc curat

De arăt și semănat.

Și-a pornit într-o joi

Cu un plug cu doispreceze boi

Boi boureni,

În coadă codalbeni,

În frunte țintatei.

Ia mai mânați, mai, flăcăi!

Hai, hai…

Cu luna, cu săptămâna,

Își umplu cu aur mâna

Și el vru să vadă

De-i dete Dumnezeu roadă.

Era-n spic cât vrabia,

Era-n bob cât trestia.

Ia mai mânați, mai flăcăi!

Hai, hai…

Traian iute s-a întors

Și din grajd alt cal a scos.

Un alt cal mai năzdrăvan,

Cum îi place lui Traian,

Negru ca corbul,

Iute ca focul,

De nu-l prinde locul.

Cu potcoave de argint,

Ce dă sporul la fugit.

Traian iute-a-ncălecat,

La Tinchin a apucat

Și oțel a cumpărat,

Că să facă seceri mari,

Pentru seceratorii țări.

Și-altele mai mititele,

Pentru fete ochesele

Și neveste tinerele.

De urat, am mai ura,

Dar mă tem că va-nsera,

Pe-aici, pe la dumneavoastră,

Departe de casa noastră.

Și ne-asteapte și-alte case,

Cu bucate mai gustoase,

Cu pâine caldă pufoasă,

Cu vinul de vită-aleasă,

Cu Cotnar de Drăgășani,

La anul și la mulți ani!

Istoria străvechiului obicei

De Anul Nou românii merg la urat din casă în casă, pentru a avea noroc, bani şi sănătate. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. 

Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, „Pluguşorul" a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.

La sate, „Pluguşorul" este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News