Tabletă
Desktop
Data publicării:
Planul european de reducere a cererii de gaze, respins deja de o ţară UE. Radu Popa: România, oportunitate mare. Două măsuri urgente
Fotografie de la suludan diliyaer, Pexels
Deputatul PSD Radu Popa a vorbit despre oportunitatea pe care o are România de a reconfigura arhitectura europeană de putere în favoarea interesului economic naţional, după ce Comisia Europeană a prezentat planul european de reducere a cererii de gaze, plan respins deja de Spania.
"Comisia Europeană a propus astăzi Planul european de reducere a cererii de gaze, un instrument care vizează diminuarea cu 15%, până în primăvara viitoare, a folosirii gazelor în Europa. Toți consumatorii casnici, comerciali, non-casnici și industriali trebuie să se conformeze noului Plan. Comisia își bazează cererea pe articolul 122 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene și propune un nou regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducerea cererii de gaze. Asta oferă Comisiei UE posibilitatea de a declara o alertă, la nivelul întregii Uniuni, pentru securitatea aprovizionării cu gaze, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre ale Uniunii.
V-am spus toate astea ca să înțelegeți cât de gravă e situația pentru toți europenii.
Mai mult, Spania deja a anunțat că respinge Planul Comisiei!!!
”Ne vom opune impunerii unor obligaţiilor care depăşesc, ca eforturi, ceea ni se potriveşte” a spus ministrul spaniol pentru Tranziție Ecologică. Ce înseamnă concret asta? Că vor fi mai puține gaze la coșul mare al UE, în această iarnă
Cu alte cuvinte, Comisia Europeană cere statelor membre să fie solidare în fața noilor realități geopolitice din lume. Probabil că vor fi și alte voci care vor critica propunerea Comisiei Europene dar cred că în actualul context era singura opțiune a oficialilor de la Bruxelles.
"România, oportunitate colosală"
În opinia mea, România are acum o oportunitate colosală să reconfigureze arhitectura europeană de putere în favoarea interesului economic național. E nevoie de o abordare diferită, complet diferită, față de cea de până acum. Dacă decidenții semnificativi nu se grăbesc să spună “d’accord!” chiar înainte să primească vreo ofertă, atunci am putea exploata această fantastică fereastră de oportunitate care s-a deschis în favoarea României. De ce? La nivelul Uniunii Europene doar două state sunt producătoare de gaz: Norvegia și România.
În contextul crizei gazului rusesc, România poate contribui la coșul de gaze al UE atât cu cele 2,4 miliarde de metri cub de gaz pe care eu estimez că le va înmagazina până în noiembrie, plus cele 0,5-aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze estimaţi a fi extrași din zăcămintele Ana şi Doina, dar cel mai mult poate contribui cu productia internă de circa 11 miliarde de mc.
Această capacitate a României de a produce 11 mld mc/an îi conferă acum o poziție strategică pe care nu avem voie să o lăsăm insuficient exploatată.
Cele două "măsuri urgente" de care este nevoie
Dar pentru a reuși acest lucru e nevoie de două măsuri urgente!
Prima este constituirea unui Grup Strategic de Negociere compus din echipe de diplomați și specialiști în energie care să negocieze un loc la masa deciziilor și un destin mai bun pentru România. Destul am fost batjocura unora care au tratat discreționar cererea noastră de acces în spațiul Schengen și ne’au menținut nemeritat și injust MCV. Dar acum e nevoie de cei mai buni diplomați și energeticieni care să lupte pentru români.
Am mai făcut această propunere și acum o lună la Bruxelles, în cadrul conferinței Romanian Energy Day. Regulamentul UE 2018/1999 stabilește, printre altele, procesul de elaborare a Planurilor Naționale Integrate Energie Climă. În cadrul acestui proces, statele membre trebuie să se asigure că Ministerele relevante contribuie la negocierile care le vizează, de o manieră coordonată (ex: Comitet Interministerial PNIESC). În marja acestui moment, România vine cu acest Grup Strategic de Experți care sa fie consultat obligatoriu și care să susțină două-trei obiective strategice pentru România.
Unul este primirea în Schengen până la 31 decembrie-Olanda va citi această cerere cu tot confortul asigurat de gazul românesc-iar al doilea trebuie să fie prelungirea termenelor din PNRR în așa fel încât industriile românești care fac eforturi semnificative în această iarnă să fie sprijinite ca să absorbă toți banii dedicați României. Schengen și PNRR pentru România ar fi un sprijin corect mainales acum când Sefa Comisiei Europene vorbește despre nevoia de solidaritate.
De partea cealaltă, în cazul în care Uniunea Europeană nu ar reuși să acopere necesarul de gaz în contextul opririi complete a livrărilor de gaze rusești, atunci asta ar însemna o reducere a Produsului Intern Brut al Uniunii Europene cu până la 1,5%
Impactul asupra PIB-ului Uniunii Europene s-ar resimți inclusiv la nivelul locurilor de muncă ale cetățenilor care muncesc în toate țările membre și asta ar crea o posibilă perturbare majoră în toată economia europeană.
Simulările efectuate de operatorii de sistem din UE arată că în cazul unei crize în aprovizionarea cu gaz din Rusia, gradul de umplere al depozitelor ar putea coborî până la 65-70 % la începutul lunii noiembrie, ceea ce ar genera un deficit de 30.000.000.000 m³ de gaze în perioada iernii iar toate pagubele ar fi la volumele astea doar în scenariul unor condiții meteo normale și a aprovizionării continue cu gaze lichefiate. Nu știu dacă șefii de guverne din UE pot asuma acest risc asimetric la economiile lor pentru că impactul pe verticală ar însemna și un risc foarte mare de golire a depozitelor de gaz în mai multe state membre, până în luna aprilie 2023.
A doua măsură urgentă este să insentivăm consumatorii casnici și non-casnici ca să înceapă proiecte de eficiența energetică. Am propus încă din ianuarie o schemă de suport pentru IMM-uri care ar reduce consumul de energie folosind, eventual, banii europeni din Fondul de Tranziție Justă sau alte surse de fonduri europene pe care deja le avem la îndemână.
Mecanismul prevede acordarea unor credite de suport acordate de stat, sub formă de energie, pentru acoperirea a 25% din consumul lunar, dar nu mai mult de 200.000 EURO.
Beneficiarii acestor credite dedicate au obligația să ramburseze sumele în cel mult 3 ani de la data acordării fie direct fie prin realizarea unor investiții cu o valoare cel puțin egală cu valoarea creditului de suport acordat care să se regăsească în proiecte de creștere a eficienței energetice și implementare de capacitate proprie de generare a energiei din surse regenerabile. Certificarea acestor investiții de ramburs se va face prin proiecte energetice care vor fi supuse analizei și certificării unui auditor energetic autorizat de ANRE.
"Poate iarna asta nu mai reuşim mare lucru, dar..."
Probabil că cei cărora le-am prezentat-o au crezut că nu e nevoie dar realitatea ne arată că Ministerul Energiei stă-printre altele- cu 10 miliarde de euro în Fondul de Modernizare și alte 2 miliarde pe Fondul de Tranziție Justă iar proiectele întârzie.
Acum, într-un ceas care nu e al 24-lea, deja e căzut de pe cadranul timpului, poate le începem. Pentru iarna asta nu mai reușim mare lucru, dar într-un an putem construi mult și orice scădere a costului cu energia e un câștig pe mai multe planuri.
Dar ca să reușească să atingă aceste obiective, România are nevoie de un grup de experți și de diplomați. Nu poate face asta cu dl. Bușoi, președintele celei mai importante Comisii din Parlamentul UE-Comisia de Industrie și Energie-care vine prin conferințe, citește 10 rânduri de pe o coală și o zbughește imediat afară de frică să nu primească vreo întrebare prea ușoară și să-i fie jenă să răspundă atât de bine documentat cum este dumnealui", a scris Radu Popa pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
