Planta dispărută pe care grecii o foloseau la mâncare, contracepţie şi parfumuri
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Fotografie creată de Gotta Be Worth It, de la Pexels
Fotografie creată de Gotta Be Worth It, de la Pexels
Grecii antici cultivau, conform istoriei, o plantă pe care o foloseau pentru mâncare, parfumuri, dar şi pentru contracepţie. Aceasta este dispărută, însă. 

Se numea silfium, şi era folosită de grecii antici, dar şi de romani pentru parfumuri, condimente, medicamente şi chiar contracepţie. Era, se pare, una dintre cele mai căutate plante din lumea antică, atât de folositoare încât se spune că Iulius Cezar avea tot timpul la el o cantitate din această plantă. 

Silfiumul creştea doar pe o porţiune de pământ din oraşul nord-african Cirene, din Libia de azi, şi era o plantă esenţială pentru economia oraşului. Cultivarea şi comerţul acestei plante au transformat oraşul în cea mai bogată regiune a Africii la acea vreme. Odată cu dezvoltarea economică, Cirene a devenit un centru artistic, cultural şi medical al lumii antice greceşti. 

Deşi este dispărută, cercetătorii au concluzionat că silfiumul făcea parte din familia plantelor Ferula, care include şi feniculul gigant. Conform mitologiei, scrie Greek Reporter, silfiumul a fost adus de zeul Apollo însuşi. 

De ce a dispărut planta 

Graţie utilizărilor variate, silfiumul era la mare cerere. Se pare, însă, că aceasta dispăruse încă din jurul perioadei de domnie a împăratului roman Nero. Cercetătorii cred că, teoretic, planta a dispărut pentru că solul în care era cultivată şi-a pierdut în timp nutrienţii, din cauza supra-plantării. 

În plus, şi ciobanii îşi duceau turmele de oi să mănânce silfium, pentru că astfel carnea devenea mai bună la gust. 

Cum şi-a primit Atena, capitala Greciei, numele. Duel între zeii antici

Nu multă lume ştie că oraşul a avut mai multe nume în istoria sa de 3400 de ani. Numele original a fost "Aktiki", după primul rege al ţinutului, Aktaio. Ulterior, succesorul acestuia, Cecrops, a fost cel care a numit oraşul după propriul nume. 

Mitologia greacă spune că zeii din Olimp s-au uitat la oraşul care înflorea şi au hotărât să şi-l însuşească, de aici venind, de fapt, numele de Atena. 

Potrivit istoriei Greciei Antice, Atena era o forţă în regiune şi a jucat un rol important în dezvoltarea şi avansarea civilizaţiei greceşti. Acum, rămăşiţele zeilor şi ale gloriei lor sunt împrăştiate în oraş. În jurul Atenei este multă mitologie, iar numele oraşului nu face excepţie. 

Conform poveştilor, totul a început cu un duel între zeii antici din Olimp pentru a decide cine va da numele oraşului. În finală ar fi ajuns Poseidon, zeul mărilor, şi Atena, zeiţa înţelepciunii, dar Zeus a intervenit pentru a evita un final violent. 

Zeus le-a cerut celor doi zei să îi ofere un cadou regelui oraşului, Cecrops, care era jumătate om, jumătate şarpe. Cel al cărui dar ar fi fost acceptat urmaă să numească oraşul în onoarea sa. 

Legenda spune că toţi locuitorii oraşului au fost martori când Atena şi Poseidon au venit cu cadouri pentru regele Cecrops. Primul a fost Poseidon, care cu o lovitură în stânca de pe Acropole a deschis un izvor de apă, oferind astfel calea oraşului calea succesului în război şi pe mare. Oamenii însă nu au fost încântaţi, pentru că apa era sărată, ca de mare.  CITEŞTE MAI MULTE AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel