Economistul șef al BNR Valentin Lazea  anunță,  cu titlul de opinie personală, cum va arăta austeritatea în România:  dispar scutirile de la plata impozitelor pentru IT-iști și constructori, crește TVA-ul la medicamente, alimente și servicii turistice, dispar tichetele de masă și de creșă, crește impozitul pe dividende și pentru vânzarea locuințelor.

Dacă așa-zisa Dreaptă vede ca soluții doar concedierile din zona bugetară, plus tăierea salariilor, sporurilor și înghețarea pensiilor, iată că bancherii susțin că este nevoie de un efort mult mai mare pentru a depăși criza economică.    

IT-iștii, micii antreprenori locali și angajații multinaționalelor, care se presupune că alcătuiesc principalul bazin electoral al Dreptei, ar urma să sufere la rândul lor, pierzând actualele beneficii, cheltuind mai mult pe transport, alimente, medicamente, creșterea copiilor, achiziția de locuințe.

Creșterea economică în sine nu ajută la reducerea deficitului bugetar dacă atât cheltuielile, cât și veniturile bugetare cresc în același ritm, scrie Valentin Lazea într-o analiză pentru cursdeguvernare.ro. Creșterea economică poate ajuta doar dacă veniturile bugetare cresc într-un ritm superior creșterii economice nominale, iar cheltuielile bugetare cresc într-un ritm inferior creșterii economice nominale.

Teoretic, spune Lazea, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza pe trei căi distincte: combaterea evaziunii fiscale și a economiei „la negru”; închiderea a cât mai multe portițe legale („loopholes”) generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul Fiscal începând din 2015; creșterea anumitor rate de impozitare. Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice (persistența pandemiei Covid-19). Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate).

Creșterile de taxe și impozite sunt greu de acceptat din punct de vedere politic. Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate), scrie Lazea.

Ce taxe poate crește Guvernul:

Creșterea TVA pentru medicamente, alimente, băuturi nealcoolice, HORECA (având în vedere că turismul internațional este o formă de export), apă pentru irigații, îngrășăminte, cărți, reviste, bilete de intrare la muzeu și evenimente sportive. Actualmente, acesta este de 9%, respectiv 5% pentru bunurile culturale.

Anularea  tichetelor de masă și tichetelor de creșă.

Anularea scutirii de impozit pentru veniturile din salarii aferente sectoarele IT, construcții, cercetare-dezvoltare

Anularea tichetelor cadou, de vacanță, culturale etc.

Anularea scutirilor de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

Creșterea impozitului pe dividende (acum este redus la 5 la sută, față de impozitarea de 16 la sută aplicată câștigurilor de capital )

Majorarea plafonului la un milion de euro până la care companiile cu 1-9 angajați datorează un impozit pe venit de 1% din cifra de afaceri, mai degrabă decât un impozit pe profit de 16% (favorizează nejustificat companiile mici care au o rată a profitabilității mai mare de 6 la sută).

Creșterea plafonului pentru care se aplică TVA redus de 5 la sută la vânzarea locuințelor, de la 90.000 euro (echivalent) la 140.000 (echivalent) (nu face decât să îi îmbogățească pe speculatorii imobiliari).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News