Plafonarea preţului gazelor în UE va fi valabilă un an / Update
Autor: Andrei Itu | Publicat pe: 22 noi 2022, 17:21
WhatsApp
Plafonarea preţului gazelor în UE va fi valabilă un an, ţările membre nu au ajuns la un acord cu privire la preţ
Plafonarea preţului gazelor în UE va fi valabilă un an, ţările membre nu au ajuns la un acord cu privire la preţ
Comisia Europeană a propus, marţi, un mecanism temporar care să permită plafonarea preţului angro pe piaţa de referinţă la gaze naturale din Uniunea Europeană, însoţit de condiţii drastice pentru a convinge statele membre reticente la un astfel de dispozitiv, transmite AFP.

Update

Liderii statelor membre au căzut de acord, la finele lunii octombrie, asupra unei foi de drum pentru a limita creşterea explozivă a preţurilor la energie. Liderii au cerut în special Executivului comunitar să pregătească un mecanism 'temporar' pentru plafonarea preţului gazelor, în pofida reticenţelor exprimate de unele state membre, în special Germania, care se tem că plafonarea va perturba aprovizionarea cu gaze a statelor europene.

'Mecanismul de corectare a pieţei' prezentat marţi de Comisie va fi examinat joi de miniştrii europeni ai Energiei reuniţi la Bruxelles, însă potrivit unui diplomat european, nu se aşteaptă să fie aprobat la acest moment, în condiţiile în care anumite state membre cer un studiu de impact detaliat. Dispozitivul vizează plafonarea, timp de un an, începând de la 1 ianuarie 2023, a preţului contractelor futures cu livrare în luna următoare la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pe piaţa europeană.

Acest plafon ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro peste preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare. Atunci când aceste condiţii ar fi îndeplinite, Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) va publica imediat un aviz de corectare a pieţei în Jurnalul Oficial al UE şi a doua zi tranzacţii cu preţuri mai mari de 275 de euro nu vor mai fi autorizate. Însă în acest an preţurile la gaze la hub-ul TTF nu au depăşit un nivel de 275 de euro/MWh decât pentru o scurtă perioadă la finele lunii august, când au atins un vârf de 350 de euro, când cele 27 de state membre se concurau între ele pentru a-şi reface rezervele.

'Nu este vorba de intervenţii pe piaţă pentru a fixa preţurile la nivele scăzute artificial, este un mecanism de ultim record pentru a împiedica episoadele de preţuri excesive care nu sunt în linie cu tendinţele mondiale şi realitatea de pe piaţă', a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Ideea plafonării preţului gazelor naturale provoacă, de mai multe luni, diviziuni în rândul statelor membre. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătută de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi. 

Știrea inițială

Comisia Europeană a propus introducerea unui plafon de preţ la gaze naturale valabil timp de un an, începând cu 1 ianuarie 2023, potrivit unei variante de lucru a unui act legislativ consultat de Reuters, care nu include deocamdată un preţ concret. Ideea plafonării preţului gazelor naturale provoacă, de mai multe luni, diviziuni în rândul statelor membre.

Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătută de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi. Un oficial UE a dezvăluit pentru Reuters că Executivul comunitar va propune un nivel de preţ mai mare decât cel dorit de statele membre care susţin introducerea unui plafon. Un diplomat din rândul statelor care militează pentru un plafon susţine că majoritatea acestor state ar dori o limită stabilită în jurul valorii de 150-180 de euro pentru Megawatt oră (MWh) iar plafonul să fie activat de mai multe ori în decursul unui an.

'Altfel, vom avea un plafon pe hârtie care în practică nu va fi aplicat niciodată', a apreciat diplomatul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În schimb, în varianta de lucru a actului legislativ consultat de Reuters, care trebuie să fie aprobat de statele membre pentru a intra în vigoare, se subliniază că mecanismul de corectare a pieţei este destinat să evite o repetare a creşterii explozive a preţurilor înregistrată în luna august, când la hub-ul de gaze TTF cotaţiile cu livrare în luna următoare s-au apropiat de 314 euro pentru un Megawatt oră (MWh) în data de 26 august şi ulterior au rămas deasupra nivelului de 225 euro/MWh timp de două săptămâni.

Joi, miniştrii europeni ai Energiei vor discuta formula după care se va calcula plafonul de preţ, nivelul concret al plafonului, precum şi amploarea diferenţei dintre preţurile de referinţă de la hub-ul de gaze Title Transfer Facility (TTF) şi preţurile globale la gaze lichefiate.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, scepticii au ridicat mai multe obiecţii la ideea unui plafon, inclusiv o asigurare că plafonul preţurilor nu v conduce la o creştere a consumului de gaze, riscurile juridice la adresa actualelor contracte pe termen lung şi stimularea tranzacţiilor pe piaţa over-the-counter în ţările terţe.

Sursele au subliniat însă că având în vedere diviziunile care există în rândul statelor membre, este puţin probabil ca cei 27 să ajungă la un acord cu privire la aceste detalii cruciale la reuniunea lor de săptămâna aceasta. 

Citește și - Mihai Daraban, CCIR: Rămâne să vedem dacă Europa chiar își dorește să se debaraseze de gazul rusesc

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu EY România și Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), a organizat, în data de 17 noiembrie, forumul internațional intitulat „Rolul României în asigurarea securității energetice a Europei”. Evenimentul a avut ca temă centrală problema securității energetice din perspectiva României și s-a axat pe identificarea unor soluții concrete.

Preocupările actuale legate de securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) pun în prim plan eforturile naționale și europene pentru asigurarea de energie sigură, accesibilă și sustenabilă, atât prin diversificarea furnizorilor de gaze naturale și a surselor producătorilor de energie electrică, cât și prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație și implementarea soluțiilor de eficiență energică. 

„De-a lungul timpului, la nivelul Comisiei Europene s-a vorbit de mai multe proiecte referitoare la alternativa la gazul rusesc. Doar s-a vorbit, pentru că, din diferite motive, acestea nu s-au pus niciodată în practică. În 2008, de exemplu, se discuta despre proiectul AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania Interconnector) care își propunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului și Georgiei, și traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere. S-a considerat atunci că în Turkmenistan e dictatură, ca și cum în Rusia ar fi domnit cea mai autentică democrație.

Problema este că renunțându-se la aceste proiecte, nu a mai fost realizată nici infrastructura de stocare a gazelor, iar în acest moment Europa nu este pregătită deloc din acest punct de vedere.  În mod evident, există alternative la gazul rusesc. Sunt piețe funcționale precum cele din Qatar, Algeria, Trinidad Tobago, SUA sau Norvegia. Cu toții așteptăm s-o vedem pe doamna Ursula Von der Leyen semnând contracte cu una dintre aceste țări cu maximă celeritate. Nu poți să nu creezi alternative știind că ele există. Rămâne să vedem dacă Europa chiar își dorește să se debaraseze de gazul rusesc sau sunt numai simple declarații”, a declarat președintele CCIR,  Mihai Daraban.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?