Avocatul Gheorghe Piperea a declarat că, din cele 2,5 milioane de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată în România, aproximativ 1,1 milioane de dosare sunt pentru recuperarea creanţelor.

Aceste dosare sunt în portofoliul a doar şase-şapte societăţi de colectare de creanţe, relatează Agerpes.

"Este vorba despre 1,1 milioane de dosare (n.r. pentru recuperare de creanţe) care în momentul de faţă sunt pe rol. Totalul dosarelor din instanţă, absolut toate litigiile în care sunt implicaţi românii, instituţiile publice sau instituţiile private este de 2,5 milioane. Jumătate sunt concentrate în "portofoliul" unui număr de şase sau şapte societăţi de colectare de creanţe", a afirmat avocatul Piperea miercuri, la Comisia economică a Senatului, la o dezbatere unde au fost abordate aspecte privind modul în care se reflectă asupra consumatorului activitatea de recuperare a creanţelor şi rolul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în raportul consumator - entitate de recuperare creanţe.

Credite garantate cu... credite neperformante

El a explicat că este vorba de creanţe nominale în valoare de 6-7 miliarde de euro.

"Este vorba despre un mod foarte ciudat în care se realizează aceste cesiuni de creanţe, este ţintit. Nu e o concurenţă din perspectiva faptului că, spre exemplu, dacă noi toţi ne asociem şi am pune câte 2-3.000 de lei într-o astfel de asociere ca să cumpărăm 6 miliarde de euro la 2% din valoare, n-am putea să facem acest lucru, întrucât băncile nu ne primesc, şi de asemenea nu ne primesc cei de la BNR. Dar este în regulă şi ţintită şi pentru că în interiorul acestei pieţe rolurile sunt interşanjabile. Adică, în Consiliul de Administraţie al băncilor găsiţi oameni care în acelaşi timp sunt acţionari, rude sau prieteni cu acţionarii sau membrii din CA ai acestor societăţi de colectare de creanţe. De asemenea, aceste creanţe se cumpără cu credite pe care colectorii de creanţe le iau, le accesează de la băncile respective. De asemenea, aceste credite sunt garantate chiar cu portofoliul de credite neperformante şi aceste lucruri nu se pot face cu oricine, nu se pot face în văzul tuturor, la lumină. Aceste lucruri se fac cu parteneri în care poţi să ai încredere că nu "toarnă" la presă modul ţintit şi organizat în care se realizează acest gen de operaţiune", a spus Piperea după dezbatere.

Românii şi contractele periculoase cu băncile

El a punctat că un contract de credit semnat cu banca are titlu executoriu.

"Când faceţi un contract de credit bancar sau când faceţi un contract de leasing, acel contract este fără niciun fel de diferenţă titlu executoriu. Ceea ce înseamnă că banca nu trebuie să vă dea în judecată pentru a începe executarea silită, ea se duce la executor şi executorul se ocupă după aceea de încuviinţare şi toate celelalte. Singurul lucru care vă rămâne este să faceţi o contestaţie la executare în care să explicaţi că creanţa, de fapt, a fost prescrisă, a fost plătită sau s-a calculat mult mai mult de cât este. Sumele, mai întâi, sunt stabilite de bănci în baza acelui contract pe care nu îl verifică judecătorul, se face doar o verificare formală, dacă este cerută în condiţiile scriptice ale legii. Nu se face nicio verificare dacă pentru un rest de 3.000 de lei ai de plătit 23.000 de lei. (...) Titlul executoriu este contractul de credit bancar, nu contractul de cesiune", a adăugat Piperea.

Piperea recomandă celor care se confruntă cu "abuzuri" ale recuperatorilor să trimită o sesizare către ANPC. "Cel mai simplu mod de a lupta contra acestui tip de abuz este să trimită, chiar şi prin e-mail, o sesizare către ANPC, ca cei de la ANPC să ia măsuri. Cât de repede iau aceste măsuri, rămâne de văzut."

Avalanşa de mesaje, hărţuire

Referitor la modalitatea prin care băncile recuperatorii caută să intre în posesia banilor datoraţi, avocatul a explicat că:

"Oamenii nu trebuie să se lase panicaţi, nu trebuie să se lase tulburaţi de acest gen de comportament, care este studiat, este studiat la nivel psihologic (...) În al treilea rând, trebuie să facă distincţia între situaţia în care acel colector de creanţe îşi dovedeşte titularitatea, adică dovedeşte că el este cesionarul acelui contract, iar pentru asta este nevoie nu doar de o simplă hârtie, notificare, din care să rezulte că uite, de astăzi eu sunt creditorul tău, ci că la această notificare să se ataşeze atât contractul de cesiune, de creanţă sau de contract, cât şi contractul în sine. Patru, şi acest lucru este probabil cel mai important sau eficient, este nevoie urgentă de sesizarea organelor judiciare şi aici mă refer atât la judecătorul de executare silită, unde se poate face o contestaţie la executare, cât şi la organul de cercetare penală, pentru că, dacă timp de un an de zile, spre exemplu, primeşti 5, 6, 7 mailuri, WhatsApp, messenger pe zi, este evident că acest lucru nu mai este o încercare de reglementare amiabilă, este o hărţuire care în sensul Codului Penal este infracţiune", a mai spus Piperea.

Schimbări în noile proiecte de lege

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir, a precizat că în circuit parlamentar se află două proiecte de lege care prevăd limitarea dobânzii penalizatoare şi faptul că un contract de credit nu poate fi titlu executoriu.

"Există un sistem al firmelor de recuperare care este complet nereglementat. Mi se pare halucinant să existe o asemenea industrie. Există un asemenea grup de entităţi care să aibă în mână soarta a peste un milion de oameni şi nu există o reglementare concretă în acest domeniu (...) Săptămâna viitoare va intra în dezbatere un proiect de lege care stabileşte foarte clar că contractele nu mai reprezintă titluri executorii. (...) Ca un om să fie executat trebuie să existe încuviinţarea unei instanţe, ori în România oamenii sunt executaţi doar în baza unor contracte. (...) Pur şi simplu se execută oameni pentru nişte sume de bani care nu pot fi dovedite într-un fel. Oamenii sunt daţi afară din casă, oamenii sunt cu salariile poprite fără să existe o dovadă certă că acea datorie există", a spus Daniel Zamfir.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News