Pilotul Osiceanu, ipoteze privind avioanele care s-au ciocnit pe Aeroportul din Tokyo. Atenție la câteva aspecte: Te pot salva într-o situație de risc

Toţi cei 367 de pasageri şi 12 membri ai echipajului aeronavei JAL516 a Japan Airlines au reuşit să se evacueze „în siguranţă" din aeronavă, a adăugat ministrul. Zborul 516, un avion de linie care venise de la Hokkaido, în nordul Japoniei, a luat foc pe pistă şi, în cele din urmă, a ars complet.

Pilotul Cezar Osiceanu a vorbit despre acest subiect.

„Ieri, tot mapamondul a văzut imaginile catastrofei de la Tokyo, când s-au ciocnit două avioane chiar pe pista de aterizare a aeroportului Haneda. În fapt situația stă cam așa:

Avionul Airbus 350 al companiei japoneze venea la aterizare cu aprobarea de aterizare acordată, fără a avea vreo problemă tehnică majoră, în configurația corectă și în condiții meteo bune, dar noaptea. Odată ajuns pe pista în timpul fazei de decelerare în vederea opririi, a izbit cu partea stângă un avion numitor DASH-8 intrat pe pistă. 

În urma puternicului impact, a izbucnit un puternic incendiu în exteriorul Airbusului și un fum gros în cabina de pasageri. Și de aici începe eroismul! Pentru că, în urma impactului, sistemul de adresare la pasageri nu a mai funcționat, iar stewarzii au trebuit să se facă auziți între ei, cât și la pasageri, prin forța vocilor lor doar. 

În mod exemplar, în cele 90 de secunde maxime obligatorii pentru evacuarea pasagerilor oricărui avion civil din lumea asta, însoțitorii de bord au evacuat pe toboganele din dotarea avionului și pe ușile de avarie - posibil a fi folosite din cauza incendiului, pe toți cei peste 350 de pasageri avuți la bord în condițiile fumului des și a lipsei sistemului de adresare la pasageri. 

Doar că acest lucru a fost posibil și datorită disciplinei tipic japoneze a pasagerilor din avion, disciplină asigurata de educația de acasă, de sistemul școlar, de codurile de comportament față de incendii majore și cutremure.

 
Revenind la accident trebuie să constatăm următoarele: 

1. Noi vom face doar simple supoziții pe baza materialelor publicate oficiale sau ale unora dintre pasageri, situația reală va fi prezentată de către Autoritatea aeronautică japoneză în urma anchetei obligatorii, anchetă la care vor lua parte și reprezentanții companiilor constructoare. În raportul final se vor preciza toate cauzele care au condus la producerea acestei catastrofe, ocazie cu care companiile constructoare vor face și ele propriile evaluări ale componentelor lor în raport cu incendiul izbucnit.

2. Avionul Pazei de Coastă a intrat la pistă, în serviciu, în condițiile în care pentru a intra la pistă trebuia să:

- obțină aprobarea explicită a turnului de control 

- confirme în clar aprobarea de intrare la pista primită de la turnul de control 

- aibă stinse luminile de culoare roșie denumite “red bar” care interzic intrarea la pistă. Aceste lumini sunt aprinse sau stinse de către controlorul de trafic concomitent cu comunicarea către echipajul avionului respectiv a aprobării de intrare la pistă

 
- verifice vizual situația existenței vreunui alt avion sau autovehicul pe pistă sau în apropierea imediată a ei de către echipajul Pazei de Coastă

 
- fi fost observat vizual avionul de pasageri de către echipajul Pazei de Coastă înainte de intrarea la pistă și să oprească înaintarea comunicând concomitent situația prin radio

- fie activat de catre echipajul Pazei de Coastă, din momentul aprobării de intrare la pistă, sistemul TCAS (Trafiic anticollision and avoidance system) de alertare anticoliziune. Acest sistem montat pe ambele avioane trebuia să alerteze vizual și sonor ambele echipaje, dar acum s-a aflat că cel montat pe avionul Pazei de Coastă era unul mai vechi ale cărui performanțe nu le cunoaștem în prezent.

 
3. Turnul de control trebuia să:

- acorde aprobarea de aterizare avionului de linie doar în momentul în care erau îndeplinite și verificate toate condițiile minime obligatorii: pista liberă, situația meteo permisivă, inexistența unor restricții 

- acorde aprobarea de intrare la pistă a avionului Pazei de Coastă doar în momentul în care erau îndeplinite și verificate toate condițiile minime obligatorii: pista liberă, inexistenta unui alt avion în procedura de aterizare situat sub distanța minimă de siguranță între 2-4 mile nautice, situația meteo permisivă inexistenta unor restricții

 
- stingă luminile roșii “red bar” de acces la pistă pentru a permite accesul avionului Pazei de Coastă doar în cazul în care condițiile de mai sus erau îndeplinite în totalitate 

Aici trebuie însă știm și următoarele aspecte și anume:

- limba oficială în aviația civilă este limba engleza aeronautică. 

- există derogări de la folosirea limbii engleze în exclusivitate în aviația civilă în funcție de legislația fiecărui stat în parte. Primii beneficiari ai acestor derogări sunt echipajele avioanelor militare și ale Pazei de Coastă care pot folosi limba oficială a țării respective.

În Franța, de exemplu, există un canal de informații meteo transmise doar în limba franceză; se folosește franceza și în traficul aerian pe rutele comerciale și pe aeroporturile internaționale, iar hărțile de navigație specifică în clar frecvențele folosite în limba franceză.

Din păcate, folosirea concomitentă a limbii engleze precum și cea a statului respectiv încarcă și îngreunează teribil munca controlorilor de zbor în special la aeroporturile aglomerate, existând foarte multe cazuri de greșeli de comunicare, omisiuni, confuzii și neînțelegeri etc din partea ambelor părți. 

Se bănuiește, în cazul de față, ca aceasta ar fi și una din cauzele posibile ale petrecerii acestei catastrofe, mai ales că cea mai mare catastrofă din istoria aviației civile s-a petrecut în Tenerife din această cauză, a confuziilor provocate în cursul convorbirilor dintre turnul de control și cele două avioane Boeing 747 implicate. Doar că, de această dată, au murit doar cinci membri din avionul Pazei de Coastă japoneze și nu aproape o mie de pasageri și membri ai echipajelor precum în Tenerife.

 
Tot acum trebuie să observăm și teribila disciplină a pasagerilor japonezi spre deosebire de cei ruși, americanii sau chiar români deoarece:

 
- au așteptat calmi și au urmat exact indicațiile membrilor de echipaj 

- nu au luat NIMIC cu ei pentru a nu îngreuna cumva evacuarea. Aici să nu uităm catastrofa de la Moscova când, după declanșarea incendiului la bordul avionului Suhoi Super Jet, s-au evacuat doar vreo 10-14 pasageri, iar restul, inclusiv membrii echipajului, au murit arși deoarece pasagerii care au reușit să iasă și-au luat trolerele și gențile cu ei, blocând practic evacuarea celorlalți 

- după declanșarea fumului din interiorul avionului, au urmat întocmai indicațiile primite înainte de decolare, ceea ce la noi, trebuie să recunoaștem, nu se întâmplă, majoritatea pasagerilor fie nu sunt deloc atenți, fie uită imediat după anunț unde sunt ieșirile de urgență etc

 
Oricum ar fi, anul 2024 a început cu o catastrofă aeriană nedorită de nimeni, dar care atrage din nou atenția asupra domeniului aviației civile, a riscurilor sale enorme, precum și a modului de percepere din partea pasagerilor în special a obligațiilor avute la bordul avioanelor”, a explicat Cezar Osiceanu pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News