Pilotul Cezar Osiceanu scrie, pentru DCNews, un amplu articol cu explicații de culise despre prăbușirea Thomas Cook și efectele ele. 

Thomas Cook uber alles? Nein! Only Condor bitte!

Brexitul și noile lui fațete ne arată acum exact și cu date concrete cum se dă lupta între UE pe de o parte și perfidul Albion pe de alta, la capitolul turism! Aceasta pentru că răsunătorul faliment al celei mai vechi companii de turism Thomas Cook - nu Compania Indiilor la care mulți cunoscători ai istoriei s-ar fi dus cu gândul - arată forța combatanților menționați mai sus!

Dar cine este Thomas Cook până la urmă și de ce atâta vâlvă în jurul falimentului ei?

Thomas Cook era o adevărată industrie ce a modelat decenii la rând o întreagă ramură economică la nivel mondial, cea a turismului global. 

Ei au creat și pus în practică, dezvoltând rând pe rând modelele economice și standardele de urmat, au participat major la globalizarea turismului, standardizarea procedurilor de clasificate a hotelurilor și serviciilor lor și au creat un mic mare gigant aerian doar pentru această companie și subsidiarelor ei. 

Prin atragerea unor companii mai mari sau mai mici în cadrul holdingului, au obținut atât avantaje directe și indirecte dar și sprijin direct sau mascat din partea guvernelor țărilor de unde proveneau ele.  Doar că atunci când ai o plapumă oricât de mare și tragi de ea până la rupere aceasta nu va rezistă la infinit și se va rupe. 

Pentru că asta s-a întâmplat efectiv cu Thomas Cook doar că cei care au tras de ea au făcut-o în mod bine determinat și clar țintit. 

În mod indubitabil, mesajul UE este clar: dragi englezi, ați dorit Brexitul așa că iată una dintre consecințe!

Și asta doare tare! Pentru că englezii sunt cei mai călători dintre turiștii Europei, pentru că vacanța este sfântă la englezi, pentru că frigul, ceața și umiditatea de acasă costă mai mult decât soarele, marea și muntele din Grecia, Asia etc. 

Și cel mai tare doare pentru că prețurile fabuloase la alcool din Anglia fac ca unul dintre criteriile turismului mondial, acel all inclusive inexistent aproape în insulă să fie atât de drag anglo-saxonilor. 

Falimentul Thomas Cook și durerea Germaniei. 

Dar cam ca orice multinațională care se respectă, Thomas Cook o avea pe subsidiară ei, nemțoaica Condor, falimentul primei a durut direct pe liderul principal al UE, Germania. 

Practic guvernul german își vedea pusă la pământ toată politică tradițională în materie socială, unul dintre pilonii națiunii de la război încoace. 

Pentru că statul german a oferit permanent facilitați diverse acestui segment al turismului pentru seniori în virtutea unui respect pentru seniorii de astăzi, cei care ieri au făcut Germania de mâine. 

Abia acum înțelegem acea cinică decizie a lui Merkel de a deschide țara invaziei de emigranți care în curând vor trebui să producă pentru statul german și care din impozitele și taxele plătite de ei vor achita și sejururile seniorilor nemți - sejururi suportate parțial de însuși statul german sub diverse forme directe și indirecte. 

Lovitură pentru Grecia

 

Grecia este victima majoră a acestui faliment și sincer văzând rapiditatea răspunsului Germaniei și amintindu-ne de doleanțele nemților în timpul scandalului imens cu datoriile grecești ne punem niște întrebări de bun simt! Când unul din creditorii Greciei, a se citi Germania, a cerut falimentul și s-a declanșat nebunia generală la greci, a venit ministrul de finanțe călare pe Harley Davidsonul său și a replicat că au de primit datoria de război neachitată de toate guvernele germane până la acea dată.  Șmecherii de nemți au tot rostogolit problema datoriei până aproape de prescriere și au cerut contra unei părți din datorie cedarea unei insule către ei!!!

Așa că nemții au scos drastic de pe lista de sejururi Grecia și se pregătesc pentru preluări agresive de lanțuri hoteliere și uite așa ne vom întreba citind cele de mai sus cine stă în spatele blocării impozitării multinaționalelor în țările unde fac ele profit. 

Dar cea mai Interesantă urmare a acestui faliment răsunător este repoziționarea totală a sistemului de turism european. Gata cu birourile mari din centrul marilor capitale, cu mulți angajați care taie frunza la câini și se plimbă prin toată lumea. 

Acum se va relansa practic pe bază de concurență directă toată industria turismului, dar, contrar părerii generale că micii pești se vor îngrășa brusc, ei vor fi primii "mâncați".

Marile lanțuri cu capacitați financiare se vor adapta mai repede pentru că au deja infrastructură și personal calificat și pot oferi prețuri mai mici pentru aceleași servicii decât micile hoteluri. În general, afacerile de familie mici vor fi înghițite încet și sigur de marii rechini și este doar o chestiune de timp asta. 

*titlul și introducerea aparțin redacției, precum și unele intertitluri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News