Marian Staș, expert în educaţie, spune că "acest lucru ne arată că nu prea e nimic nou sub soarele mediocrităţii, pentru că procentul acesta de 76% este, pentru a nu ştiu câta oară, un semi-adevăr sau o semi-minciună pusă în spaţiul public de vocea ministrului Educaţiei."

"Procentul este mult mai mic"

"76% înseamnă un procent de reuşită la Bacalauret din cei care au intrat în sălile de examen. Aceştia care un intrat în sălile de examen reprezintă, la rândul lor, cam 77% - 78% din toţi cei pe care statul i-a şcolit timp de 12 ani.

Dacă ne uităm un pic la statistici, o să vedem că sunt cam 146.000 de copii în cohorta de clasa a XII-a, dintre care numai 113.000 - 115.00 au intrat în sălile de examen. Prin urmare, corect este să raportăm acest 76% la cei 77% - 78% din întreg şi atunci procentul nu mai e deloc 76%, ci mult mai mic. Dar, sigur, dacă vrem să ne îmbătăm cu apă rece, o facem. Aşa cum este cazul acum.

Repet, statul cheltuieşte pentru mult mai mulţi şi investeşte în mult mai mulţi copii, dintre care un procent de 70 intră în sălile de examen. Atunci, e corect de raportat la cei care au terminat 12 clase. Că sunt 30 şi ceva de mii de copii sau câţi au fost care nu au intrat la examen... asta este o altă poveste. Acesta ar fi un prim aspect.

"Asta este o mare ruşine"

Din punct de vedere al complexităţii, aici am două obiecţii foarte mari - de exerciţii, de lipsă de integritate, de fapt. Și am să mă refer specific la Limba şi Literatura Română şi la Istorie. Sigur că putem să face subiectele cum vrem noi şi să le construim baremele de corectare cum vrem noi, ca să dăm bine. Ce vreau să spun...  

Dacă ne uităm cu atenţie la subiectele de Limba şi Literatura Română şi la Istorie, constatăm că subiectele I şi II, în ambele probe, de fapt nu au nevoie de carte ştiută şi citită, şi lecturi. Uitaţi-vă că 60 de puncte din 100 plus cele 10 puncte din oficiu sunt, de fapt, din exerciţii de întelegere a textului, de recunoaştere a informaţiilor din text. Respectiv I şi II.

Abia subiectul III mă pune să îmi aduc aminte de o nuvelă, iar subiectul III de la Istorie mă pune să îmi aduc aminte de Revoluţia de la 1948. Dar 7 puncte din 10.... dacă sunt lucid, cu mintea la purtător, nu am nevoie deloc de a şti istorie şi limbă şi literatură română. Asta este o mare ruşine şi le bat obrazul celor care au girat un astfel de tip de subiecte. La Matematică, lucrurile sunt un pic mai ok, subiectele sunt mai civilizate, spre deosebire de Matematica de la Evaluarea Naţională", a spus Marian Staș, la Digi 24.

"Modelul de plan-cadru şi cel curicular sunt făcute pentru salariile profesorilor"

"Este un punct de disconect între cum arată examenul şi ce se face în şcoală, iar răul adânc îl reprezintă rezistența feroce la schimbare şi la transformarea planurilor-cadru, modelul curicular. Este pentru a nu ştiu câta oară când şi acest ministru prorogă şi împinge planurile-cadru de liceu, care sunt neschimbate de 10-13 ani. Ceea ce este revoltător!

Realitatea este ca şcoala făcută acum este prost croită şi prost făcută, şi în gimnaziu, şi în liceu, pentru ca modelul de plan cadru şi cel curicular sunt făcute pentru salariile şi normelor profesorilor, nicidecum pentru binele copiilor. De asta copiii continuă să aibă 17-18 materii ca la nebuni, cu câte o oră - două pe săptămână, pentru ca profesorii să aibă norme şi salariile calculate pe baza normelor didactice, din motive de titularizare.

După cum constataţi, tot ce discutăm acum nu are legătură de nicio culoare cu ce fel de şcoală, care sunt valorile pe care şcoala le cultivă, cum construim un model curicular care să folosească şi să placă acestor copii. Şi, atunci, blestemul ăsta al mediocrităţii se rostogolește în examene care sunt, de fapt, în proporţie majoritară, forme fără fond", a mai spus expertul în educație.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News