Cunoscut pentru acțiunile sale în favoarea aderării României la spațiul Schengen, promovarea unor soluții europene în materie de educație și susținerea atragerii fondurilor europene de către România, europarlamentarul social-democrat ne prezintă o parte din realizările sale în cursul anului care tocmai a trecut.

Domnule eurodeputat Victor Negrescu, Uniunea Europeană a avut de gestionat mai multe crize în 2022. Pentru a putea răspunde în mod eficient, resursele financiare sunt esențiale, iar România depinde de aceste fonduri europene pentru a se dezvolta. Sunteți membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European și membru în echipa de negociere a bugetului european din partea legislativului european. Ce ne așteaptă în 2023 pe zona bugetară?

Mă bucur că ați amintit aceste aspecte, pentru că, într-adevăr, este esențial ca românii să știe că țara noastră este un beneficiar net al apartenenței la Uniunea Europeană. Totalul fondurilor europene atrase este de trei ori mai mare decât contribuția pe care România a plătit-o la bugetul Uniunii începând de la aderarea sa, în 2007. Aceste fonduri sunt esențiale pentru dezvoltarea țării noastre, pe toate palierele, și de aceea este extrem de important ca să nu pierdem niciun euro care ne-a fost alocat. Pe de altă parte, actualul buget multianual a fost pregătit înaintea apariției provocărilor cu care ne-am confruntat în ultima vreme: pandemia, criza energetică, inflația sau războiul din Ucraina. 

De aceea, am considerat că este necesară flexibilizarea regulilor privind programele europene, astfel încât să fie salvate fondurile europene aferente cadrului financiar multianual precedent, 2014-2020. Mă bucur că argumentele pe care le-am prezentat împreună cu colegi din alte state membre au convins Comisia Europeană să aprobe demersul pe care l-am inițiat și iată că, astăzi, România a reușit deja să realoce din sumele alocate pentru priorități noi, să prelungească multe proiecte întârziate sau să deblocheze finanțări anterioare. Vreau să vă spun că doar la nivelul țării noastre era vorba, din estimările specialiștilor, de aproape 10 miliarde de euro și de câteva mii de proiecte aflate în situația de a nu fi finalizate la timp, contractate inclusiv de autorități naționale sau locale afectate de contextul dificil din ultimii doi ani. 

De asemenea, țin să reamintesc și faptul că Parlamentul European a validat, printr-un vot covârșitor, amendamentul pe care l-am depus împreună cu colegul meu, Dan Nica, privind posibilitatea optimizării planurilor de redresare și reziliență pentru a permite modificarea cu rapiditate a acestora și a le adapta la provocările generate de războiul din Ucraina. În prezent, suntem în faza de finalizare a formei finale a regulamentului, și chiar dacă dreapta a insistat pentru ștergerea acestui amendament, documentul final permite în continuare această flexibilitate esențială pentru România. 

În ceea ce privește bugetul aferent anului 2023, am făcut din nou parte din echipa de negociatori a Parlamentului European, în calitate de raportor al Grupului S&D. Împreună cu colegii mei am reușit să obținem noi oportunități de finanțare, care să ajute cetățenii să treacă cu bine peste provocările și crizele pe care le traversăm. Concret, statele membre și Parlamentul European au agreat un

buget pentru anul viitor de 186,6 miliarde de euro, în creștere cu 1,1% față de bugetul anterior și care include și finanțarea unor priorități importante pentru România: suplimentarea cu 155,5 milioane de euro a fondurilor pentru combaterea crizei din domeniul energiei și pentru dezvoltarea sectorului energetic; 10 milioane de euro în plus pentru sprijinirea IMM-urilor; 10 milioane de euro, adiționali, pentru protejarea frontierelor externe, inclusiv aderarea României la spațiul Schengen; și creșteri de 210 milioane de euro pentru Parteneriatul Estic, inclusiv pentru Republica Moldova; 118 milioane de euro pentru programul european de transport și 123 milioane de euro pentru educaţie şi tineret.

S-a ratat aderarea la spațiul Schengen prin veto-ul impus de guvernul de dreapta din Austria. Dumneavoastră ați fost un militant constant și activ pentru aderarea României la zona de liberă circulație. Cum se vede situația din Parlamentul European? 

Aderarea României la spațiul Schengen este o prioritate de țară pentru care personal mă lupt de mulți ani, inițiind în acest sens o serie de demersuri și campanii atât la nivelul instituțiilor europene cât și la nivel național. Aderarea la zona de liberă circulație este un drept al românilor, motiv pentru care am încercat în permanență să avansez acest subiect pe agenda europeană, am presat decidenții europeni, i-am convins pe mulți dintre cei care puteau influența decizia. 

Fără discuție, guvernul de dreapta din Austria a încălcat regulile și a trădat spiritul de solidaritate al Uniunii Europene, însă noi vom continua să luptăm, până la capăt, pentru împlinirea acestui obiectiv. Începând cu campania #RomâniaCereSchengen, din anul 2015, și până la #RomâniiMerităÎnSchengen, din acest an, am demonstrat că românii susțin acest deziderat național, că își asumă responsabilitățile legate de o posibilă apartenență la spațiul Schengen și că solicită tratament egal din partea statelor membre. 

Precizez că doar familia noastră politică, prin Grupul S&D, a votat în unanimitate pentru România, în Parlamentul European, la fel și în Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Niciun guvern social-democrat nu s-a opus aderării țării noastre, iar colegii noștri au fost cei mai importanți avocați ai României. 

În același timp, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă o realizare importantă care atestă faptul că România este pe drumul corect în ceea ce priveşte reformele şi respectarea tuturor angajamentelor asumate la nivel european. 

De aceea, sunt convins că putem și o să reușim să atingem această țintă, astfel încât România să fie cu adevărat integrată în Uniunea Europeană. 

Sunteți vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport din Parlamentul European. Care sunt perspectivele în domeniul educației?

Alături de colegii din Grupul S&D, voi continua să militez pentru accesul la educație de calitate pentru toți, pentru dezvoltarea sectorului cultural și creativ, pentru ca vocea tinerilor să fie auzită, pentru ca media să fie sprijinită în a rămâne independentă și pentru ca sportul să fie cu adevărat susținut. 

Educația și cultura sunt o parte vitală a societății noastre și ar trebui să fie accesibile tuturor. De asemenea, educația și formarea sunt esențiale pentru promovarea incluziunii sociale, economice și culturale, reducerea inegalităților și producerea creșterii, încurajând în același timp creativitatea.

În acest sens, mă bucur că anul viitor este dedicat competențelor, ceea ce trebuie să fie o invitație pentru investiții suplimentare în dezvoltarea aptitudinilor și competențelor la nivel european, dar și pentru modernizarea și perfecționarea tuturor formelor de formare continuă. Uniunea Europeană și-a fixat obiective ambițioase în materie și trebuie ca țara noastră să fie în prim-planul agendei europene pe zona de educație și competențe pentru că datele statistice sunt îngrijorătoare în privința direcției în care mergem pe aceste componente. 

Astfel, menționez faptul că am intervenit și am propus soluții concrete, în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, unde am reprezentat Grupul S&D din Parlamentul European, pentru a susține, încă o dată, necesitatea de a prioritiza educația și formarea continuă, de a îmbunătăți calitatea actului educațional și de a moderniza modul în care ne raportăm la rolul educației și mă bucur că ideea privind crearea Planului European pentru Educație, prin care am solicitat suplimentarea cu cel puțin trei miliarde de euro a fondurilor investite în infrastructura educațională, respectiv îmbunătățirea accesibilității, conectivității și calității educației și învățării pe tot parcursul vieții, a fost preluată de către Comisia Europeană, urmând a fi transpusă în proiectul Spațiului european al educației, care va deveni realitate până în 2025. 

Trebuie să recunoaștem că, în timp ce educația rămâne o competență națională, provocările pe care sistemele educaționale europene trebuie să le gestioneze acum și în următorii ani, cum ar fi digitalizarea, nu țin cont de granițe. De aceea, este foarte important ca vocea României să se facă mai bine auzită la Bruxelles, inclusiv pe acest domeniu. În acest sens, pe tot parcursul anului 2022 am organizat mai multe conferințe la nivel național și în Parlamentul European în care am pus în prim plan expertiza din România și capacitatea noastră de inovare în materie. Sunt convins că se pot face mai multe și voi insista ca România să conteze și mai mult în procesul decizional european. 

Cei care doresc să discute cu europarlamentarul Grupului S&D din legislativul european, i se pot adresa direct prin email la adresa [email protected] pentru a solicita detalii suplimentare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News