Rezoluţia a fost adoptată cu 469 voturi pentru, 143 voturi împotrivă şi 47 de abţineri.
Eurodeputaţii subliniază faptul că interferenţa externă poate îmbrăca o mulţime de forme, de la campanii de dezinformare pe platformele de comunicare socială, la atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică aferentă alegerilor sau sprijinul financiar direct şi indirect acordat partidelor politice înaintea majorităţii alegerilor naţionale şi a celor europene. O mare parte a acestor interferenţe sunt în beneficiul candidaţilor anti-UE, extremişti şi populişti.
Chiar dacă statele membre au interzis total sau parţial donaţiile străine către partidele şi candidaţii politici, actorii străini găsesc modalităţi de a le eluda, se adaugă în textul rezoluţiei, menţionându-se cazurile Frontului Naţional din Franţa şi acuzaţiile din presă referitoare la Partidul Libertăţii din Austria (FPOe), Lega din Italia şi Leave.eu în Marea Britanie.
Membrii PE s-au declarat profund îngrijoraţi de "natura extrem de periculoasă a propagandei ruse", care este principala sursă de dezinformare în Europa şi care s-a dublat începând cu ianuarie 2019 (998 de cazuri) faţă de 2018 (434 de cazuri). De asemenea, ei au condamnat în mod ferm "acţiunile agresive" ale actorilor statali şi nestatali din ţări terţe care urmăresc să submineze suveranitatea ţărilor în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest şi din ţările Parteneriatului estic.
În rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European cere o transformare a grupului operativ East StratCom într-o structură permanentă cu finanţare sporită. Companiile de internet şi platformele de comunicare socială trebuie de asemenea să coopereze în acest scop, fără a submina libertatea de exprimare, şi ar trebui ca UE să dezvolte un cadru juridic care să trateze ameninţările hibride.
În 2015, în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă a fost creat a fost creat grupul operativ East StratCom pentru a comunica în mod eficient politicile UE faţă de vecinătatea sa estică. În octombrie anul trecut, cu jumătate de an înaintea alegerilor europene, Codul de practică a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter şi Mozilla, apoi şi de Microsoft în 2019, prin care aceste companii au convenit, în mod voluntar, asupra unor standarde de auto-reglementare pentru combaterea dezinformării. În decembrie 2018, Comisia Europeană a publicat un Plan de acţiune împotriva dezinformării.
Până la finalul anului 2020, peste 50 de alegeri prezidenţiale, naţionale, locale sau regionale vor fi organizate în statele membre ale UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol