Patrimoniul României, în paragină. O echipă de voluntari se luptă pentru a promova Cimitirul Bellu și alte obiective turistice: „Am descoperit o cetate dacică transformată în groapă de gunoi”
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 27 sep 2022, 19:03
WhatsApp
Foto: Facebook/Cimitirul Bellu - Muzeu în aer liber
Foto: Facebook/Cimitirul Bellu - Muzeu în aer liber
O echipă de voluntari a plecat la drum pentru a face treaba aleșilor noștri. Nu este o poveste nouă, avem sute de ONG-uri care fac treaba statului în țara noastră, dar aceasta este cu siguranță o poveste care merită interesul dumneavoastră.  

Iulian Tănașcu este coordonatorul echipei care și-a propus digitalizarea Cimitirului Bellu. Înainte să pună ei piciorul acolo, cimitirul nu avea nici măcar o hartă unde să fie marcate numele și localizarea personalităților care se odihnesc acolo. Văzând nevoia promovării culturii și patrimoniului din România, aceștia și-au asumat tot mai multe proiecte, descoperind corupție și nepăsare la tot pasul.

„Eu am vizitat Cimitirul Bellu încă din tinerețe, într-o excursie cu școala. Am apucat atunci să văd doar Aleea Scriitorilor, m-am întors ani mai târziu acolo, alături de colegii mei. Am petrecut vreo 8 ore atunci și am descoperit foarte multe personalități, unele pe care nici nu le cunoșteam. Atunci am început să documentăm fiecare personalitate care ne ieșea în cale, astfel încât oamenii să poată cunoaște personalitățile acelea și în momentul în care vin să viziteze Cimitirul Bellu să știe exact încotro să meargă.

Acolo existau niște panouri, dar nu erau localizate personalitățile. Noi ne-am apucat să facem o hartă digitală unde îi marcăm. Practic, cum îi găsim, îi notăm deoparte și apoi îi marcăm pe harta aceea digitală. S-au pus niște plăcuțe la intrarea în cimitir, sunt prinse pe porți, unde turistul poate să scaneze un cod QR și ajunge direct la harta digitală. În total, 10 persoane ne-am ocupat de Cimitirul Bellu, dar echipa e mult mai mare”, a declarat Iulian Tănașcu pentru DC News.

Ce îl poate determina pe un doctor în economie să lucreze pro-bono, în interesul statului?

„Tema tezei mele de doctorat s-a bazat pe migrație și brain drain (n.r. migrație a creierelor). Practic, a trebuit să studiez de ce oamenii pleacă din România. Printre multe altele, eu am dezvoltat un model în cadrul tezei mele de doctorat și am aflat că unul dintre motivele principale ar fi că nu avem o cultură bine scoasă în evidență. Practic, ne distrugem singuri cultura.

Eu am început, alături de colegii mei, de mai demult, ce-i drept, proiecte de promovare a culturii din România. Noi avem proiecte și pe patrimoniu, avem în mai multe direcții, dar tot în zona asta de turism, cultură, istorie. Am încercat, în felul acesta, să scoatem la lumină tot ce are România de oferit și să le dovedim românilor că au motive să rămână în țară”, a mai precizat coordonatorul echipei de voluntari.

Digitalizarea turismului, misiune grea: „E o luptă contra cronometru, multe obiective dispar în timp ce le cercetăm”

Noi vrem să marcăm toate monumentele istorice și turistice din țară cu niște plăcuțe care să semnalizeze coduri QR. Dacă știți, în momentul de față doar monumentele istorice sunt marcate, dar au un text de 70 de cuvinte, în 3 limbi. Noi am încapsulat în cadrul unui cod QR istoria și legendele fiecărui loc pe care l-am întâlnit până acum, textele respective sunt traduse în 28 de limbi și încercăm să digitalizăm toată țara, practic să scoatem la lumină toate monumentele istorice și toate obiectivele turistice. 

E o luptă contra cronometru, pentru că foarte multe dispar. Practic, dacă nu ne grăbim, pe unele nici nu vom avea cum să le documentăm pentru că nu va mai exista nimic în teren. De exemplu, chiar la Sărata-Monteoru avem izvoarele de apă sărată. Acum ele sunt băgate în pădure, în sit arheologic, dacic. Ideea e că au început să defrișeze pădurile, au început să sece respectivele izvoare cu apă sărată. Se vede mai degrabă o dorință de a distruge, decât de a conserva. La fel am văzut și în județul Giurgiu, unde există o cetate dacică care a ajuns groapă de gunoi. Practic, au rămas vestigii, bucăți de ceramică, pe sit, dar acolo e groapă de gunoi”, a continuat Iulian Tănașcu.

Ce fac autoritățile?

„Noi am discutat mai departe, dar ni s-a spus că situl nu este în patrimoniul județului, ci este în patrimoniul Institutului de Arheologie Vasile Pîrvan. Am discutat ș acolo și ni s-a spus că nu există fonduri alocate pentru ca ei să împrejmuiască situl și să îl cerceteze în continuare, deci practic n-am ajuns la niciun numitor. Au încercat să trimită anumite persoane pe sit, au luat unele rămășițe de ceramică și alte vestigii, dar mai mult nu au făcut. 

Dacă vorbim cinstit, autoritățile centrale nu fac nimic, iar autoritățile locale nu pot mișca vreun deget, din punct de vedere legal, fără Ministerul Culturii, care le are în administrare. Dacă de la minister nu dă nimeni directivă, nu se face nimic. Și nu e cazul numai la Giurgiu, sunt sute de cazuri”, a concluzionat Iulian Tănașcu.

Coordonatorii proiectelor sunt:

1. Tănașcu Constantin-Iulian

2. Călina Iuliana Andreea

3. Robert Andrei Costache

4. Greere Alexandra Elena

5. Fiscuci Bogdan Ștefan

6. Bobe Mihaela-Larisa

7. Anfile Damian

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?