Sfânta Cruce leagă Pământul cu Cerul şi Cerul cu Pământul, devenind scară a mântuirii noastre, le-a spus marţi patriarhul Daniel sutelor de credincioşi prezenţi pe Dealul Mitropoliei la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, informează Agerpres.

Înaltul ierarh ortodox a afirmat că Sfântul Constantin cel Mare 'împarte istoria în două'. 'Constantin cel Mare, fiul Elenei, a văzut crucea pe cer în amiaza mare, iar mama sa, Elena, a descoperit crucea lui Hristos în pământ. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă Pământul cu Cerul şi Cerul cu Pământul, devenind scară a mântuirii noastre. De aceea, singura icoană adevărată a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este aceasta, care are crucea între împăratul Constantin şi mama sa împărăteasa Elena', a spus patriarhul.

PF Daniel a subliniat că 'Sfântul Constantin cel Mare este, în conştiinţa Bisericii, un mare apostol, apostolul lui Hristos, trimisul lui Hristos'. 'El împarte istoria în două: până la el Imperiul era păgân, începând cu el Imperiul Roman se creştinează oficial. El dă libertate creştinilor şi îi ajută. În anul 321 a instituit Duminica drept zi de odihnă, în anul 330, în luna mai, a inaugurat o nouă capitală numită Constantinopol. (...) Oraşul Constantinopol, plin de biserici, şi oraşul credinţei creştine a ajutat foarte mult la răspândirea credinţei creştine', a declarat PF Daniel. Patriarhul a explicat că 'Sfântul Constantin cel Mare a avut o grijă deosebită pentru teritoriul ţării noastre, pentru Dacia'. 'Sfântul Constantin cel Mare iubea aceste locuri. A zidit o mulţime de biserici, de bazilici pe teritoriul ţării noastre. De ce? Pentru că şi-a dat seama că Dacia era necesară ca protecţie împotriva năvălirilor barbare de răsărit, dar şi din punct de vedere sentimental, pentru că el s-a născut aproape de ţara noastră, în oraşul Naisus, în anul 280, care astăzi se numeşte Niş, în Serbia. (...) Regiunea se numea Dacia Mediteraneea, Dacia Mediterană. Acolo nu erau sârbi, când s-a născut el, erau numai daco-romani. De aceea se numea Dacia Mediteraneea. Sârbii au venit mai târziu, în secolul al VII-lea şi s-au creştinat în secolul al IX-lea, târziu, pe când Constantin cel Mare a trimis misionari în Banat şi în Oltenia pentru a intensifica viaţa creştină şi pentru a converti pe păgâni la creştinism, cei care, sigur, erau convinşi să facă asta, nu forţaţi', a explicat patriarhul.

El a spus că 'Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt foarte populari' în ţara noastră. 'De aceea, exemplul a fost urmat de o mulţime de domnitori, printre care Constantin Şerban Basarab Voievod, care a zidit între anii 1656 - 1658 această biserică (Catedrala Patriarhală - n.r.). În această biserică, în octombrie 1688, a fost uns domn şi Constantin Brâncoveanu, mare ctitor de biserici şi mănăstiri', a spus patriarhul BOR care a amintit că Elena a fost numele soţiei şi lui Petru Rareş, şi al soţiei domnitorului Matei Basarab, dar şi al soţiei lui Alexandru Ioan Cuza.

Patriarhul a accentuat că, 'în mod deosebit, învăţăm de la Sfânta Elena ce înseamnă educaţia copiilor'. 'Aproape toate hotărârile lui bune, ale împăratului Constantin, inspirate din credinţa creştină, s-au datorat influenţei benefice a mamei sale Elena. Deci o femeie simplă. Ea n-a fost de neam imperial, a fost o femeie simplă, dar credincioasă, curajoasă şi o femeie care a simţit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui toate greutăţile, necazurile şi ispitele din lumea aceasta marcată de păcat', a încheiat patriarhul Daniel. PF Daniel i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele de Constantin şi Elena, urându-le 'sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani'. Marţi dimineaţă, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştiului, au fost aşezate spre cinstire credincioşilor în 'Baldachinul Sfinţilor' din apropierea catedralei.

În continuare a fost oficiată Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale. Sfintele moaşte vor fi duse în catedrală după ce ultimii pelerini vor aduce cinstire odoarelor aşezate spre închinare în baldachinul din apropierea lăcaşului de cult. Anul acesta s-au împlinit 361 de ani de la sfinţirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi 'întocmai cu apostolii'. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News