Academia de Științe a Moldovei le cere președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și premierului statului, Natalia Gavrilița, să întreprindă măsurile necesare pentru modificarea în Constituție a sintagmei „limba moldovenească“ cu „limba română“.

„Academia de Științe a Moldovei susține inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Institutului de Filologie Română ,,B.P.Hasdeu” și a Institutului de Istorie de a relua apelul de modificare în Parlament a articolului 13 din Constituție conform adevărului științific.

Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană.

Prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii Academiei de Științe a Moldovei și conducerea ei le-au acordat cu diferite ocazii, instituția noastră s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea adevărului științific despre limba română.“, se arată în textul publicat pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei (citește AICI).

Președintele Parlamentului a luat poziție

Președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că PAS va depune toate eforturile pentru a găsi voturile necesare pentru schimbarea punctului 13 din Constituție și oficializarea limbii române în Republica Moldova, însă nu va merge la exercițiul votului fără a avea certitudinea că acest punct va fi schimbat.

„Nu este vorba de prioritate. Eu văd apelurile care au apărut în spațiul public, și nu doar din partea Academiei de Științe. Întrebarea întrebătoare este dacă sunt voturile necesare pentru a schimba, pentru că limba română pentru mine e limba română, și decizia Curții Constituționale rămâne în vigoare. Acum, ca să facem noi exercițiu neavând certitudinea că există numărul necesar de voturi, eu mă întreb dacă nu am da apă la moara celor care au alergie față de limba română și să le dăm un prilej ca să jubileze iar”, a declarat Igor Grosu la TVR Moldova.

Oficialul a sugerat că o prioritate este studierea limbii române de către alolingvi.

„Eu zic să facem tot posibilul ca să încercăm să găsim aceste voturi, iar câte de real este acest lucru e o altă întrebare. Trebuie să creăm condiții pentru a promova limbă română, pentru ca să fie studiată de alolingvi”, a mai precizat acesta, potrivit Deschide.md.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina sprijină demersul

Consiliul Național al Românilor din Ucraina a sprijinit într-un apel către noua conducere a Republicii Moldova inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Institutului de Filologie Română „B.P.Hașdeu” și a Institutului de Istorie al Republicii Moldova privind modificarea art.13 din Constituția Republicii Moldova și introducerea sintagmei „limba română”, notează Agenția de știri BucPress din  Cernăuți.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), din care fac parte 20 de asociații național-culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, a menționat într-un apel către președintele, premierul și președintele Parlamentului Republicii Moldova că susține această inițiativă.

„Discuțiile sterile și fără de sfârșit, privind denumirea corectă a limbii, afectează grav nu numai situația lingvistică din Republica Moldova, dar și stabilirea justă a denumirii firești a limbii materne a românilor din Ucraina, unii declarați moldoveni la recensămintele oficiale, în urma unei regretabile inerții cauzate de manipularea seculară a mentalului colectiv de către imperiile țarist și sovietic. Fracturarea nu doar etnică, ci și lingvistică, a comunității noastre istorice, în general, dar mai cu seamă în regiunea Odesa, este exploatată cu rea-credință de autoritățile ucrainene. Este de-a dreptul incredibil cum s-a putut schimba, la indicația autorităților, de 4 ori în decurs de 8 ani, denumirea limbii de predare în școlile noastre din Bugeac: în 1992, din „moldovenească” în „română”, în 1998, din „română” în „română (moldovenească)”, în 1999, din „română (moldovenească)” în „moldovenească (română)”, iar în 2000 din „moldovenească (română)” în „moldovenească”, potrivit apelului CNRU, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.

„Atât Academia Română, cât și Academia de Științe a Republicii Moldova și-au spus clar și fără echivoc cuvântul. Vă rugăm ca și Domniile Voastre să aveți curajul să recunoașteți adevărul și să acționați ferm în vederea modificări grabnice a art.13 din Constituție”, potrivit apelului semnat de membrii comitetului coordonator CNRU, scrie BucPress.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News