Primul Parc Național din România cuprinde Munții Retezat și a fost înființat în 1935 la inițiativa lui Alexandru Borza și a lui Emil Racoviță.

Munții Retezat reprezintă unul dintre cele mai importante masive montane din România, fiind situați în partea vestică a Carpaților Meridionali, la sud de depresiunea Hațeg și la vest de depresiunea Petroșani. Parcul Național a luat ființă în 1935, la inițiativa savantului Emil Racoviță și profesorului Alexandru Borza. Este cel mai complex masiv, din punct de vedere al eroziunii glaciare, și se remarcă prin cele mai numeroase lacuri și văi modelate de ghețari.

Înființarea unui Parc Național vizează conservarea anumitor habitate naturale, atât pentru faună, cât și pentru vegetație. Ca urmare a acestui fapt, în Munții Retezat și-au menținut prezența foarte multe specii endemice. Totodată, în masiv sunt prezente 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai mare, Bucura, și cel mai adânc, Zănoaga.

Lacul glaciar Bucura, oglinda Munților Retezat

 

Deși lacul Bâlea din Munții Făgăraș este cel mai cunoscut lac glaciar din România, datorită proximității sale față de Transfăgărășan, cel mai întins lac glaciar din România este Bucura, cu o suprafață de aproximativ 9 hectare și o adâncime de 15,5 metri, fiind situat în cea mai mare căldare glaciară a Munților Retezat. Se poate ajunge la lacul Bucura din orice parte, cel mai facil traseu fiind pe valea Râul Mare, spre Poiana Pelegii (traseu de mașină), ulterior potecă montană până la lac.

Vara, pe malul lacului sunt numeroase corturi, fiind prezenți atât turiști români, cât și străini. De asemenea, pe malul lacului există și un refugiu.

Rezervația Științifică Gemenele, printre cele mai interzise locuri din România

 

Pe lângă faptul că Munții Retezat reprezintă un Parc Național, prin urmare turismul în această zonă impune anumite restricții, în interiorul parcului, în valea Gemenele, există și o rezervație științifică. Aceasta este o arie de interes național, are o suprafață de 1630de hectare, și se află sub conducerea Academiei Române. Pentru a avea acces în rezervație, este nevoie de o adeverință din partea Academiei, care să confirme faptul că intrarea în zonă este realizată în scop științific.

Este unul dintre cele mai izolate locuri din România, pe malul Lacului Gemenele existând și o Casă Laborator, pentru cercetările ce au loc în zonă. Aceasta se află la 1770 de metri altitudine, iar acolo s-au făcut cercetări ce au vizat extinderea pădurii de molid, comportamentul marmotelor și caprelor negre, dar și popularea lacurilor glaciare cu păstrăvi.

 

Marmotele și caprele negre, comorile Retezatului

 

Din punct de vedere faunistic, cele mai mari comori ale Munților Retezat rămân marmotele și caprele negre. Deși actualele marmote din România au fost introduse secolul trecut, mai multe cercetări științifice sugerează existența acesteia pe cele mai înalte culmi ale Carpaților în secolul al XIX-lea, dispărută ulterior. La începutul anilor 1970, marmota a fost reintrodusă în masivele Făgăraș și Retezat, ulterior și în Munții Rodnei.

 

De cealaltă parte, caprele negre sunt specifice spațiului montan românesc, dar și altor spații montane din Europa și Asia. Aceasta este protejată prin lege și trăiește pe culmile abrupte ale Carpaților. De cele mai multe ori, ciopoarele de capre negre numără peste zece exemplare, dar pot fi văzute și animale solitare.

Capra neagră este un animal relict al perioadei glaciare. Atunci când culmile montane erau acoperite de ghețari, acestea conviețuiau în zonele de stepă cu mamuții și rinocerii lânoși, specii dispărute. Deși în timpul verii preferă zonele înalte și stâncoase, iarna, capra neagră se retrage în pădurile de conifere, fiind o pradă pentru râs.

 

Imagini VIDEO din Parcul Național Retezat

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News