Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a explicat, într-o amplă analiză, creșterea prețurilor la energie electrică, dar și la gaze naturale în România. 

”Noi mize strategie, post-corona”

Cosmin Marinescu, consilierul lui Klaus Iohannis, în Departamentul Politici Economice și Sociale al Administrației Prezidențiale, anticipa din 2020 că economia va cunoaște noi valențe în era post-COVID. ”Se va confrunta cu noi mize strategice” sublinia el. ”În prezent, țările europene întâmpină diferite provocări specifice revenirii economice post-pandemie. Cea mai problematică este creșterea puternică a prețurilor energiei în UE.” punctează el astăzi, într-un articol publicat pe site-ul personal. El subliniază că prețul energiei electrice în UE a crescut în principal din cauza creșterii substanțiale a prețului certificatelor de emisii, care a ajuns de la 34 euro/tonă CO2 la 63 de euro, la finalul lunii septembrie.

”Există deci riscul ca scumpirea produselor energetice să se propage puternic și în următoarele luni.” avertizează Cosmin Marinescu. 

O altă cauză a creșterii prețurilor la energia electrică este creșterea prețurilor la gazele naturale din importuri, în special din Rusia, asta pentru că, la nivelul UE, ”circa 20% din producția de energie electrică este obținută prin centrale pe bază de gaze naturale”, după cum precizează consilierul prezidențial. 

Prețurile la energie s-au scumpit mai mult în România decât în majoritatea statelor UE

Totuși, scumpirea energiei electrice nu a fost ”uniformă sau proporțională, ci se remarcă diferențe de dinamică, destul de pronunțate și greu de explicat pe o baza sistemică.” 

”Prețurile la energie electrică și gaze naturale în România au crescut în 2021 cu un ritm mult superior față de creșterea prețurilor din majoritatea țărilor UE.” subliniază Cosmin Marinescu. 

Creștere cu 25% a prețului la energie

”România se află pe primele locuri în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor la energie electrică în țările Uniunii Europene, cu o creștere de aproape 25% în luna august 2021, față de august 2020. Comparativ, în medie, la nivelul UE-27, prețurile de consum la energia electrică au crescut cu 9,3%.” mai arată acesta, care subliniază că statistica este similară ”dacă ne raportăm la dinamica prețurilor energiei electrice în regiunea Europei Centrale și de Est, în august 2021.”

Situație asemănătoare și-n cazul gazelor naturale

”De asemenea, ritmul de creștere a prețului gazelor naturale se menține sensibil peste media europeană. De exemplu, România se află pe locul al 10-lea între țările UE, în privința creșterii prețurilor la gaze naturale, cu o creștere de 20,5% în luna august 2021 față de august 2020. Comparativ, la nivelul UE, prețurile de consum la gaze naturale au crescut cu 14,2%.” notează consilierul prezidențial. 

România, locul TREI în topul INdependenței energetice

El spune că aceste evoluții trebuie legate de gradul de dependență a economiilor europene de importurile energetice. Totuși, punctează că ”România se afla pe locul 3, după Estonia și Suedia, în topul independenței energetice a statelor membre UE. România este incomparabil mai puțin dependentă de importurile energetice la care majoritatea statelor europene sunt nevoite să apeleze.” 

Cum se explică, însă, în acest context, creșterea accelerată de prețuri? 

”Cu toate acestea, prețurile la energie electrică și gaze naturale au crescut în România într-un ritm superior față de majoritatea țărilor UE. Existența acestui decalaj arată că și factorii interni au jucat un rol important, suprapus contextual și probabil potențat prin influențele de piață de la nivel european.” scrie Marinescu. 

Iată de ce scrie consilierul prezidențial că au crescut prețurile la energie și gaze în țara noastră, paradoxal, în contextul european amintit: 

”Un factor cheie este reprezentat de mecanismul de formare a prețurilor pe piața en gros a energiei electrice, care se aliniază la producătorii mai slab competitivi, cei care produc pe bază de combustibil fosil, în raport cu producătorii competitivi de hidroenergie și energie nucleară. Problema ține de formarea prețului în funcție de nivelul costului marginal, cel care corespunde costurilor mari ale producătorilor mai slab competitivi.

Concret, este vorba despre strategia de ofertare a producătorilor, care aleg să tranzacționeze pe piață după ce producătorii pe bază de cărbune, mai puțin competitivi, stabilesc un „preț marginal” cu efect de reper.

Astfel, producătorii competitivi, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica și producătorii din surse regenerabile, ajung să obțină „profituri cu caracter excepțional”, deoarece prețul acestora nu se raportează la costurile lor reduse, ci la costurile mari ale producătorilor pe bază de cărbune (CE Oltenia, CE Hunedoara).

În condiții de cerere ridicată, atunci când intră în piață toate capacitățile de producție, inclusiv cele bazate pe costuri înalte, prețurile se aliniază în sus. Astfel, nu se manifestă concurența între producătorii diferiți tehnologic.

Același mecanism de formare a prețurilor pornind de la prețul marginal întâlnim și pe piața gazelor naturale. De exemplu, prețul gazelor naturale din import constituie și el un reper în stabilirea prețurilor, în special în perioadele cu consum mărit, când producția internă este insuficientă.

De aceea, în contextul liberalizării piețelor, acest mecanism își arată limitele, afectând puternic consumatorii și economia, în general.

În dezbaterea publică, așa cum a fost aceasta organizată, liberalizarea pieței energiei electrice, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost asociată aproape exclusiv cu procedura de schimbare a contractelor și a furnizorului de electricitate. Acesta este însă doar aspectul concurențial de suprafață.

În realitate, liberalizarea este dată de eliminarea unor reglementări în formarea prețurilor. Până la începutul lui 2021, ANRE reglementa prețurile și chiar cantitățile de energie electrică vândute în special de Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Aceste prețuri erau stabilite sub nivelurile de tranzacționare de pe OPCOM, ceea ce a temperat prețurile la nivelul pieței.

În prezent, are loc suprapunerea celor două procese – cel referitor la eliminarea reglementării prețului de către ANRE și cel referitor schimbarea furnizorului de către consumator. Acest proces concurențial de „portare” a contractelor de la un furnizor la altul a creat un context specific pe piața energetică internă, care de altfel a și favorizat concluzia paradoxală, evident eronată, că mai multă concurență conduce la prețuri mai mari.

(...)

Creșterea prețurilor pe piața spot i-a determinat pe unii traderi, care aveau încheiate contracte la termen de vânzare a energiei, la prețuri mai mici, să denunțe unele contracte pentru a vinde energia la prețuri mai mare, pe piața spot. Asemenea comportamente speculative ale producătorilor și traderilor de energie au potențat și mai mult scumpirea energiei electrice.

Pe termen scurt, sunt necesare măsuri care să prevină comportamentele de piață abuzive, astfel încât situația din energie să nu degenereze într-o criză energetică, cu implicații devastatoare pentru întreaga economie.”

Vezi mai mult pe site-ul consilierului prezidențial

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News