Autoritățile au observat că într-un district din statul California se consumă în cantități mari un antibiotic extrem de puternic, administrat doar în unele forme de infecție pulmonară. Nu mult, ci extrem de mult, cât în toate celelalte state americane la un loc.

O deviație atât de evidentă încât să semnaleze un fenomen, în acest mod, este numită "outlier" sau "punct extrem" în analiza statistică. Datele de consum de antibiotice din Oakland se aflau în afara tiparului general, indicând prezența unor factori sau a unor condiții neobișnuite ori a unei situații extraordinare, care a și fost investigată. Putea fi o greșeală medicală, o nouă ”modă” printre prescriptorii de antibiotice, sau semnul că începe o epidemie cu un agent necunoscut. Cercetând cazul s-a descoperit HIV.

Ce ar putea semnala ”Scandalul Pantelimon”, cum l-a numit presa, sau ”Spitalul groazei”, sau ”Morțile suspecte de la ATI”?

Să vedem, în primul rând, dacă situația prezentată presei de una dintre părțile aflate într-o dispută de putere sau de orgolii este un outlier, este un punct extrem în analiza statistică a cazurilor de deces la ATI. Starea de conflict din spital nu este relevantă în acest moment: un astfel de avertisment trebuie investigat, indiferent dacă avertizorul a avut și o motivație ascunsă în afara binelui public pe care îl clamează atunci când face denunțul...

Din toate datele accesibile în prezent reiese, însă, că nu poate fi vorba despre un outlier-numărul deceselor de la ATI se încadrează în media spitalului, iar aceasta în media sistemului public din România.

De asemenea, este corect ca majoritatea, dacă nu chiar totalitatea deceselor dintr-un spital, să se înregistreze în secția ATI. Morțile din alte secții ale spitalului ar putea fi contabilizate ca erori de diagnostic: nu și-au dat seama că evoluția este îngrijorătoare, că viața pacientului e amenințată de evoluția bolii. La Terapie intensivă trebuie să ajungă toate cazurile grave, în risc de deces, acolo se duce bătălia pentru salvarea vieții lor... și, uneori această luptă este pierdută.

Sigur, e greu de acceptat că în România performanțele sunt mai slabe decât în Germania sau Olanda. Vrem o țară ca afară, fără să facem ceea ce fac afară ca să o aibă. Nemții de pildă, plătesc contribuție la Sănătate 15% din venit. La un salariu de cinci-șase ori mai mare. Românii, de fapt puținii români care plătesc totuși ceva, dau doar 10%. Cu 30% mai lejer ca în Germania. Unde, dacă nu te prezinți la controalele periodice, ești amendat. Costul aparaturii sau consumabilelor e mai mic ca în Germania? Nu, mai mare, fiindcă piața e mai mică și are probleme de finanțare mai mari. Sunt oamenii mai sănătoși, medicamentele mai accesibile? Dimpotrivă, la noi așteaptă să intre pe lista de compensare cu anii...Cum reușim, totuși, să ținem cât de cât pasul cu Vestul? Explicația: efortul asistentelor și sacrificiul medicilor care încă nu au ales calea exilului și pe care, cel mai adesea, îi înjurăm și îi pedepsim pentru toate lipsurile din sistem.

Pe de altă parte, poate ar trebui să ne întrebăm și cum este organizat sistemul public. Un director pe care ministrul nu-l poate schimba decât prin proces, un altul numit de Primărie pe chirie-șpagă... n-ar trebui să schimbăm ceva, structural? Unde a fost, până acum, Ordinul Asistentelor și Moașelor, care ar fi trebuit să ancheteze la Pantelimon alături de Colegiul Medicilor. Absent în administrarea conflictului, cum, dacă se va dovedi că a fost denunț calomnios, va fi și în aplicarea sancțiunilor față de asistenta care a iscat tot scandalul. De fapt, pariu că marele public nici nu știe că OAMGMAMR  există.

Astfel de întrebări ar trebui să ridice cazul Pantelimon, după ce se vor lămuri toți ”revoltații” că nu a fost nici crimă în masă, nici conspirație.

Din păcate, scandalul pică în campania electorală, sau poate tocmai apropierea alegerilor i-a umflat miza, de la o reglare de conturi în conducerea spitalului la ”un nou Colectiv”, având potențialul de a schimba rezultatul alegerilor în Capitală. De când se tot așteaptă o lebădă neagră, un caz care să stârnească emoții, aducând la urne electorat resentimentar, pentru un vot negativ.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News