Anumite partide au început deja campania, mai mult sau mai puțin oficial, iar politicienii își fac calculele în speranța că vor rămâne sau ajunge la putere. 

Sociologul Mirel Palada a spus că Mircea Geoană este candidatul cu „o poziție electorală foarte bine definită” pentru alegerile prezidențiale din anul 2024.

”În zona PSD, partidul care are prima șansă să câștige alegerile, avem mai mulți potențiali candidați. De fiecare dată, PSD a avut prima șansă să câștige, dar de fiecare dată, a pierdut-o.

Dar acum eu spun ce îmi arată sondajele. La PSD avem următorii candidați cu potențial: în primul rând, Marcel Ciolacu, președintele partidului. În al doilea rând, îl avem pe Mircea Geoană. El are o poziție electorală foarte bine definită. Este, de departe, cel mai bun candidat al PSD, desigur, dacă îl acceptă PSD”, a zis Mirel Palada.

„Apoi, ar mai fi niște candidați secundari: Alexandru Rafila, Sorin Grindeanu, chiar și pe Mihai Tudose”, a mai spus sociologul la DC News, în emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.

Cât despre Gabriela Firea, Mirel Palada a zis: „Nu va accepta PSD să candideze la prezidențiale”.

Răspunsul integral este la minutul 22:

VEZI ȘI ALTE ȘTIRI:

Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană, a pledat, vineri, pentru abandonarea „politicii pământului pârjolit" mai ales atunci când se schimbă Guverne şi lideri, atrăgând atenţia că ideile bune şi inovarea nu sunt apanajul unui grup „îngust" şi „efemer" de conducători, ci se construiesc într-o "ştafetă a cunoaşterii".

„Trebuie să terminăm cu politica pământului pârjolit, mai ales atunci când schimbăm Guverne şi lideri. Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor, la numărul de strategii pe centimetru pătrat şi, din păcate, printre ultimii, la implementarea acestora. (...) Ideile bune, ca şi inovarea nu sunt apanajul unui grup îngust şi efemer de lideri. Ele se construiesc în timp, într-o ştafetă a cunoaşterii, a inteligenţei colective şi a împărtăşirii unui destin comun. Degeaba ne realizăm individual, dacă eşuăm colectiv. Lucrul împreună este începutul unui răspuns coerent la problema inovării în sănătate, economie, la modul în care administrăm ţara şi punem inovarea în centrul dezvoltării societăţii umane", a afirmat Geoană, într-un mesaj video transmis participanţilor la dezbaterea „Creşterea ecosistemului de inovaţie în sănătate în România - provocări şi soluţii", organizată de Comisia de apărare din Senat.

Mircea Geoană, care conduce şi Boardul de inovare din NATO, susţine că „primul ingredient" al inovării este acela de a genera şi cultiva "un mindset permanent de inovare" pentru toţi actorii din societate.

„Inovarea nu este doar menirea cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă, a celor din universităţi şi centre de cercetare. A inova înseamnă a educa şi promova o cultură a experimentării, în care eşecul nu este un stimul, ci un pas necesar în atingerea succesului. Un al doilea ingredient este crearea unui ecosistem al inovării, în care tripla elice a relaţiei dintre sectorul public, privat şi academic este esenţial. Un parteneriat strategic între sectorul public, privat şi academic este indispensabil. Salut ideea creării unui hub al inovaţiei medicale alături de universităţi din Israel şi SUA. (...) Al treilea ingredient este resursa umană. Mă bucur să văd împreună universităţi tehnice şi cele de medicină pentru că bioingineria şi biotehnologia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. OMS anticipează o lipsă de personal la nivel global de 15 milioane de cadre medicale până în 2030. Creşterea salariului în domeniul medical a reprezentat o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a asigura că resursa umană rămâne în ţară", a adăugat Geoană.

În opinia sa, dacă repatrierea celor din diaspora nu este posibilă întotdeauna, nimic nu trebuie să împiedice colaborarea.

„Al patrulea ingredient este resursa materială şi financiară, mai ales pentru ţările cu economii şubrede. (...) Trebuie să creăm condiţii ca sectorul privat să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare. Al cincilea ingredient este crearea capacităţii de anticipare la nivelul instituţiilor publice, academice şi civice. (...) Ne îndreptăm cu paşi repezi către o eră biodigitală. Convergenţa între sistemele biologice şi tehnologiei digitale reprezintă cea mai importantă revoluţie la nivelul istoriei umanităţii şi va influenţa în mod dramatic economia, societatea, în primul rând zona sănătăţii, alimentaţiei, a protecţiei mediului, a industriei, ca şi a securităţii. Această transformare este extrem de importantă, iar controlul viitoarei ere biodigitale devine din ce în ce mai clar. (...) Dacă ar fi să dăm un sfat în domeniul medicinei, aş spune digitalizaţi, inovaţi şi, mai ales, nu vă daţi bătuţi pentru că îndrăzneala este atributul liderilor, iar frica este moartea creativităţii", a transmis secretarul general adjunct al NATO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News