Prima femeie care va ocupa funcţia de preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că le va propune statelor din UE un nou pact privind migraţia, după ce Italia şi Malta şi-au închis porturile. 

Doresc să propun un nou pact în materie de imigraţie şi azil. Avem nevoie de o nouă soluţie, a declarat Von der Leyen la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu premierul italian Giuseppe Conte.

Obiectiv pentru blocul comunitar 

Ea a menţionat că obiectivul său este ca blocul comunitar să ajungă la un acord eficient şi uman, care să implice repartizarea între statele UE a sarcinii căreia acum trebuie să-i facă faţă ţările cele mai expuse din punct de vedere geografic fluxurilor migratorii, precum Italia, Spania sau Grecia.

Este esenţială garantarea solidarităţii, dar aceasta nu este niciodată unilaterală, a indicat Ursula von der Leyen, care va prelua pe 1 noiembrie preşedinţia Comisiei Europene. La rândul său, premierul Giuseppe Conte a cerut revizuirea regulamentului Dublin (ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în UE), astfel încât toate statele UE să primească migranţii ce debarcă pe coastele Europei.

Întrucât navele diferitelor ONG continuă pe Mediterana în apropierea Libiei operaţiunile de preluare a migranţilor care doresc să ajungă în Europa, Italia şi Malta şi-au închis porturile pentru aceste nave care încearcă să debarce migranţii în porturi europene, autorizând acostarea lor numai după ce, prin înţelegeri punctuale pentru fiecare caz în parte, state din UE au acceptat să preia respectivii migranţi. Aceste două ţări au cerut în mod repetat stabilirea unui mecanism permanent de redistribuire a refugiaţilor între statele blocului comunitar.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. În pofida acestor rezultate modeste, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene. Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News