Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Pacienţii cu arsuri grave vor putea fi trataţi în Belgia, a decis Guvernul / Alte hotărâri aprobate în ședința de miercuri
Guvernul României
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un memorandum de înţelegere între Ministerul Sănătăţii, MAI, MAE şi MApN, pe de o parte, şi Ministerul Apărării din Belgia, pe de altă parte, privind internarea şi tratarea pacienţilor români cu arsuri grave în Spitalul militar 'Regina Astrid' din Bruxelles.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că prin acest act normativ se creează un cadru pentru a permite colaborarea celor două părţi în legătură cu internarea şi tratarea în Spitalul militar 'Regina Astrid' din Bruxelles a pacienţilor români cu arsuri grave.
Dan Cărbunaru a arătat că în România există doar 24 de paturi în care se pot trata arsurile medii şi severe, cu mult sub numărul mare de pacienţi cu arsuri grave care trebuie trataţi şi pentru care este vital transferul în termen de 24 sau 48 de ore într-un centru performant.
Vezi și - Guvernul a aprobat fonduri suplimentare pentru restaurarea Cazinoului de la Constanţa
Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, alocarea de fonduri suplimentare pentru restaurarea Cazinoului din Constanţa, valoarea totală reavizată pentru acest obiectiv de investiţii fiind de 236,2 milioane de lei. 'O altă decizie a Guvernului a privit proiectul de hotărâre de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici la Cazinoul Constanţa, unde avem o nouă valoare de investiţie a acestei lucrări de 236,2 milioane de lei.
Această valoare este determinată în principal de trei elemente. Pe lângă necesitatea ajustării preţului contractului conform reglementărilor legale şi a cotei Companiei Naţionale de Investiţii care s-a modificat prin lege între timp, este vorba în principal despre lucrări suplimentare absolut necesare, care au apărut odată cu începerea execuţiei lucrării şi sunt în totalitate 67 de alte tipuri de lucrări decât cele prevăzute în documentaţia tehnico-economică şi expertiza tehnică din 2018, pe baza căreia a început execuţia', a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, după şedinţa de Guvern.
El a menţionat că cele 67 de tipuri de lucrări suplimentare sunt absolut necesare pentru ca investiţia Cazinoul din Constanţa, care este 'un simbol al Constanţei şi al ţării', să poată fi redată circuitului civil şi beneficiarului - Primăria Municipiului Constanţa. În prezent, stadiul fizic al lucrărilor de execuţie este de aproximativ 65%, fiind finalizate, încă din vara anului trecut, lucrările la faţada de nord a clădirii şi a turnurilor cu berbeci şi înlăturate elementele de protecţie, precizează un comunicat al Ministerului Dezvoltării.
Conform sursei citate, ministrul Dezvoltării a menţionat că 'lucrările de reabilitare finalizate până acum subliniază unicitatea şi eleganţa arhitecturală a acestei superbe clădiri-simbol construite în stil Art Nouveau'.
'Astfel, prin soluţia adoptată astăzi, ne dorim ca, în final, să avem un monument care să dăinuie peste ani şi care să redevină un reper istoric, cultural şi turistic al României, aşa cum merită', a adăugat Cseke Attila. Cazinoul de la Constanţa este o clădire edificată în anul 1909, pe faleză, în vecinătatea bulevardului Regina Elisabeta. Este una dintre clădirile emblemă ale Constanţei, construită în stil Art Nouveau, după planurile arhitectului Petre Antonescu.
Vezi și - Guvernul a aprobat noile sume şi condiţii pentru decontarea cazării şi hranei necesare refugiaţilor ucraineni
Executivul a adoptat, miercuri, o hotărâre privind noul pachet financiar pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni aflaţi de teritoriul României, respectiv cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor de bani pentru cazare şi hrană. HG adoptată completează Ordonanţa de Urgenţă nr. 15/2022 aprobată în urmă cu două săptămâni, care asigură 'un cadru sustenabil' pentru sprijinirea ucrainenilor care au venit în ţara noastră din cauza războiului. Noile reglementări se vor aplica începând cu data de 1 mai 2023.
În nota de fundamentare a hotărârii, publicată pe site-ul Ministerului de Interne, se arată că situaţiile întâlnite în practică au reliefat faptul că decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice, a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulţi proprietari de locuinţe, aflaţi în căutare de chiriaşi, fiind astfel alimentată piaţa imobiliară din zonele căutate de persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei şi, implicit, la creşterea cuantumului chiriilor practicate pe piaţa liberă, cu impact direct asupra cetăţenilor români care doresc să stea în chirie. Noile condiţii de decontare a cheltuielilor cu hrana şi cazarea refugiaţilor ucraineni, anunţate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, sunt următoarele:
* în primele patru luni consecutive, beneficiile vor fi compuse dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în cuantum diferenţiat, respectiv de 750 lei/lună pentru persoana singură şi 2.000 lei/lună pentru o familie, precum şi dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei/lună pentru fiecare persoană
* începând cu a cincea lună până la finele anului 2023, beneficiile vor fi compuse dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în cuantum diferenţiat, respectiv de 750 lei/lună pentru persoana singură şi 2.000 lei/lună pentru o familie Principalele condiţii care trebuie îndeplinite pentru decontarea cazării şi hranei pentru refugiaţii ucraineni sunt: - pentru prima lună, singura condiţie impusă este ca străinul să fie beneficiar al protecţiei temporare; - pentru următoarele 3 luni:
* solicitantul şi membrii familiei acestuia, care îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadraţi în muncă pe teritoriul României, să fie înregistraţi la una din agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă sau a Municipiului Bucureşti sau, după caz, să fie încadraţi în muncă pe teritoriul României;
* să aibă înscrişi copiii minori care îndeplinesc condiţiile pentru a frecventa o formă de învăţământ preuniversitar, în grupe/clase/formaţiuni de studiu din unităţile de învăţământ preuniversitar, în calitate de preşcolari, elevi sau ca audienţi - începând cu a cincea lună:
* solicitantul şi membrii de familie ai acestuia să fie încadraţi în muncă;
* să aibă înscrişi copiii minori în grupe/clase/formaţiuni de studiu din unităţile de învăţământ preuniversitar, în calitate de preşcolari, elevi sau ca audienţi.
Decontarea acestor sume forfetare care acoperă cheltuielile cu hrana şi cazarea (pentru primele patru luni consecutive), respectiv a cheltuielilor cu cazarea (începând cu a cincea lună după trecerea celor patru luni consecutive, până la finalul anului 2023) în locaţiile stabilite de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, se efectuează după următoarea procedură:
- solicitanţii trebuie să depună o cerere la primărie, iar administraţia locală este cea care verifică prin aplicaţia informatică dacă persoana beneficiază de protecţie temporară şi îndeplineşte condiţiile referitoare la înregistrarea sau încadrarea în muncă şi, unde este cazul, înscrierea copiilor în unităţi de învăţământ. O altă condiţie este ca unităţile care asigură cazarea să transmită primăriilor, în primele 5 zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, o cerere de decontare.
Vezi și - Cărbunaru: Termenul în care unităţile administrativ-teritoriale asigură delegarea serviciilor de sortare şi tratare a deşeurilor - prelungit la 31 decembrie
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, prelungirea până la 31 decembrie 2023 a termenului în care unităţile administrativ-teritoriale trebuie să asigure delegarea serviciilor de sortare şi tratare a deşeurilor, precum şi depozitarea deşeurilor reziduale rezultate în urma acestor activităţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
'O decizie importantă luată astăzi de Guvern vizează modificarea şi completarea OUG 133/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006. Prin decizia de astăzi, perioada tranzitorie de 120 de zile - care era reglementată anterior privind regimul deşeurilor, dar şi în privinţa Legii serviciului de salubrizare a localităţilor - în care unităţile, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ar fi trebuit să asigure delegarea serviciilor de sortare şi tratare a deşeurilor, precum şi depozitarea deşeurilor reziduale rezultate ca urmare a activităţii de sortare şi tratare, a fost prelungită, actorii vizaţi beneficiind de timp suplimentar să se conformeze cu prevederile legale, respectiv până la finalul acestui an, 31 decembrie 2023', a precizat Cărbunaru, după şedinţa Executivului.
El a spus că, prin această modificare, se va asigura 'sustenabilitatea serviciului de salubrizare, asigurarea dreptului la servicii de salubrizare şi operaţionalizarea instrumentelor economice care să ajute la gestionarea deşeurilor, inclusiv din perspectiva responsabilităţilor financiare revenite acestor autorităţi'. 'Este un act normativ care are ca obiectiv atingerea jalonului 46 din PNRR', a afirmat Cărbunaru.
Vezi și - Guvernul a aprobat memorandumul de aderare a României la Convenţia OCDE de combatere a coruperii funcţionarilor publici străini
Guvernul a aprobat, miercuri, memorandumul privind aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
'Prin acceptarea acestei oferte pe care Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a adresat-o ţării noastre zilele trecute, România face un pas suplimentar către una dintre cele mai puternice organizaţii economice la nivel mondial, care reuneşte state membre care împreună asigură 90% din investiţiile străine la nivel global', a spus Cărbunaru.
Conform unui comunicat al Guvernului, 'România îşi asumă că va adera în cel mai scurt timp posibil la Convenţia anti-mită, că participă activ la toate activităţile Grupului de lucru anti-mită, că va plăti contribuţia financiară pentru susţinerea acestui Grup, că îşi declară adeziunea la instrumentele juridice ale OCDE', cum ar fi recomandările Consiliului OCDE pentru continuarea combaterii coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, pentru măsuri fiscale în vederea combaterii în continuare a coruperii acestora, privind coruperea şi creditele export cu sprijin oficial, pentru agenţiile implicate în cooperarea pentru dezvoltare din perspectiva gestionării riscurilor de corupţie.
'Auto-evaluarea făcută de către autorităţi a arătat că România este aliniată acestor recomandări, urmând a fi făcute doar unele acţiuni suplimentare pentru alinierea deplină', mai precizează sursa citată. Guvernul subliniază că obţinerea statutului de stat membru asociat şi aderarea la Convenţia anti-mită a OCDE va genera 'un impact macroeconomic favorabil pe termen lung, prin consolidarea poziţiei României în raport cu principalele instituţii internaţionale de evaluare financiară sau rating, cu repercusiuni pozitive în accesarea creditelor externe, beneficii directe în atragerea de investiţii străine, obţinerea unor avantaje de imagine şi creşterea credibilităţii României în relaţia cu partenerii importanţi din OCDE, cu statele din regiune şi, în general, în relaţiile internaţionale şi consolidarea rolului României de promotor al politicilor şi practicilor anticorupţie'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
