Astfel, Orban a difuzat la Radio România un mesaj electoral, luni, 31 mai, pentru membrii propriului partid, chemați în 15 septembrie să aleagă între el și Florin Cîțu.

În discursul adresat membrilor PNL, Orban și-a clamat realizările la conducerea partidului, printre care a enumerat debarcarea guvernului Dăncilă, victoria la europarlamentare, în 2019,  și la alegerile locale, în 2020. Orban a justificat pierderea alegerilor parlamentare, de anul trecut, prin faptul că s-a aflat la guvernare într-o situație excepțională, în plină criză pandemică. Nu ne-a învins PSD-ul, a spus Orban, ci pandemia.

Ca în multe alte mesaje electorale, realitatea contează mai puțin decât promovarea candidatului.  Pentru că, în victoria la europarlamentare, a contat mai mult decât strategia lui Orban, mișcarea lui Klaus Iohannis, care a declanșat referendumul pentru Justiție într-un moment în care adversarul PNL era etichetat drept anti-Justiție și a mobilizat astfel electoratul către un vot negativ la adresa  Stângii.Iar în alegerile locale ambele partide mari au clamat victoria, numărând fie primarii, fie consilierii, fie președinții de consilii județene.

Responsabilitatea pentru Antena Partidelor nu aparține RRA

Dar, nu mesajul electoral este problema, ci faptul că se folosește postul public de radio în campania internă din PNL.

Noul șef al Radioului este numit în urma unei înțelegeri politice în Coaliție, dar vine din partea USR. În plus, chiar în emisiunea cu pricina; Antena Partidelor Parlamentare, Radio România precizează că responsabilitatea pentru clipurile difuzate aparține strict formațiunilor politice. Nici Autoritatea Electorală Permanentă, nici CNA nu au, deci, vreun cuvânt de spus, dacă Biroul de presă al PNL decide să îi facă președintelui partidului campanie, în spațiul alocat promovării imaginii partidului. Singurii care ar putea protesta sunt peneliștii care îl susțin pe Cîțu.

Dar, să nu uităm că bugetul Radioului public a fost stabilit de majoritatea parlamentară mult sub minimul necesar funcționării (plata releelor, salariilor, a taxelor de transmisie a programelor internaționale, cum ar fi, de exemplu Olimpiada de la Tokyo). Iar rectificarea bugetară care să salveze Radioul stă în pixul premierului Cîțu, nu al președintelui de partid Orban.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News