Opt laureaţi Nobel, printre care şi arhiepiscopul Desmond Tutu, îi cer preşedintelui Traian Băsescu, dar şi ministrului Mediului Laszlo Borbely,printr-o scrisoare deschisă, să susţină Directiva UE privind Calitatea Carburanţilor. Potrivit unor grupuri de lobby de la Bruxelles, România ar intenţiona să voteze împotriva Directivei.

Propunerea va fi supusă votului pe 23 februarie şi va stabili modul în care furnizorii vor calcula şi raporta intensitatea de carbon a combustibililor fosili şi a energiei electrice. Astfel, se va putea face o distincţie între combustibilii neconvenţionali obţinuţi din cărbune, gaze naturale, şisturi bituminoase şi bitum natural (sau ţiţei de şist) şi combustibilii convenţionali obţinuţi din petrol brut.

Implementarea acestei directive este esenţială pentru reducerea emisiilor şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice, însă anumite state, printre care România, Marea Britanie şi Franţa, intenţionează să voteze împotrivă, potrivit unor grupuri de lobby de la Bruxelles, afirmă organizaţia pentru protecţia mediului Terra Mileniul III.

Scrisoarea deschisă a celor opt laureaţi ai Premiului Nobel către Preşedintele Traian Băsescu:

"Dragă Preşedinte al Republicii, Băsescu:

Noi - un grup de Laureaţi ai Premiului Nobel - vă scriem astăzi pentru a vă ruga să faceţi ceea ce trebuie pentru mediul nostru şi să susţineţi efortul Comisiei Europene de a ţine nisipurile de gudroane, extrem de poluante, în afara Europei.

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare pentru bunăstarea planetei noastre. Ne aflăm la un punct de cotitură. Directiva Calităţii Carburanţilor propusă de Comisia Europeană este exemplul unei politici care, implementată corect, ne poate îndepărta de dependenţa noastră distrugătoare faţă de petrol, cărbune şi de gaz natural către sursele de energie regenerabilă şi curată pentru transporturi. Este creată pentru a ajuta europenii să facă alegeri mai curate în ceea ce priveşte combustibilul.

Dezvoltarea nisipurilor de gudroane emite din ce în ce mai multe gaze cu efect de seră în Canada şi ameninţă sănătatea planetei. Nisipurile de gudroane au contribuit la creşterea emisiilor, iar Canada a ieşit recent din Protocolul de la Kyoto. Europa nu trebuie să urmeze Canada.

Dr. James Hansen, de la Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale de la NASA, a declarat că exploatarea fără restricţii a gudronului de huilă înseamnă "sfârşitul jocului pentru climat".

Rezerve mari de nisiupri de gudroane există în Canada, Madagascar, Rusia şi Venezuela. În Canada, producţia gudronului de huilă nu doar contribuie la schimbările climatice, ci distrug şi mediul, localnicii şi comunităţile indigene.Procesul de producţie a poluat râul Athabasca, a otrăvit aerul cu toxine şi a transformat pământurile agricole în pământuri moarte. Zone largi ale pădurii boreale au fost tăiate pentru a face loc mineritului pentru gudron.

Din aceste motive, lăudăm decizia preşedintelui Obama de a respinge propunerea de a construi conducta Keystone XL, care ar fi crescut dramatic cantitatea de gudron de huilă produs şi transportat din Canada către SUA.

Vă solicităm să susţineţi propunerea Comisiei Europene şi să spuneţi nu nisipurilor de gudroane extrem de poluante, în favoarea carburanţilor mai curaţi.

Cu sinceritate,

Mairead Maguire, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1976) – Irlanda

Betty Williams, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1976) – Irlanda

Adolfo Pérez Esquivel, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1980) – Argentina

Arhiepiscopul Desmond Tutu, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1984) – Africa de Sud

Rigoberta Menchú Tum, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1992) – Preşedintele Guatemalei

José Ramos-­‐Horta, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1996) – Timorul de Est

Jody Williams, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (1997) – SUA

Shirin Ebadi, Laureat Premiul Nobel pentru Pace (2003) – Iran"

Vezi scrisoarea celor opt laureați ai Premiului Nobel

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News