România are nevoie de un plan naţional de control al cancerului pulmonar ca element de bază într-o abordare integrată, intersectorială la nivelul politicilor publice, care să crească rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, susţin Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

"Studiul The Economist Intelligence Unit 'Breathing in a new era: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa' este foarte relevant, pentru că realizează un diagnostic de precizie al politicilor în materie de cancer pulmonar de la politici antifumat, posibilitatea screeningului, evidenţiază nevoia de a schimba modalitatea de a realiza diagnosticul de precizie bazat pe biomarkeri şi face recomandări în privinţa tratamentului, paliaţiei şi a suportului psihologic pentru pacienţi. (...) România este una dintre puţinele ţări, dacă nu singura, care nu are un registru naţional pentru pacienţii cu cancer şi implicit cu cancer pulmonar. (...) Cred că este nevoie de un plan naţional pentru controlul cancerului pulmonar, pentru că vorbim despre boala care este numărul unu între cancerele care duc la deces la bărbaţi, este în top şi la femei", a declarat vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, Marius Geantă.

La rândul său, preşedintele FABC, Cezar Irimia, a explicat, pentru AGERPRES, că este nevoie de un plan de acţiuni concrete pentru controlul cancerul pulmonar, afecţiunea cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer, în special în România, care are "cea mai scăzută" rată de supravieţuire - cinci ani.

"Studiul reconfirmă necesitatea implementării măsurilor expuse de FABC în Manifestul pentru Prioritizarea Cancerului Pulmonar, obiectivul fiind dublarea supravieţuirii până în 2025. Şi arată, pas cu pas, ce trebuie făcut pentru a ne atinge obiectivul. Totodată, subliniază contribuţia pe care asociaţiile de pacienţi o pot avea în elaborarea politicilor de sănătate", a spus Irimia, cu prilejul prezentării studiului realizat de The Economist Intelligence Unit.

Cercetarea a analizat politicile şi programele pe această temă în 11 ţări europene şi a identificat nevoia de politici integrate pentru a îmbunătăţi nivelul de prioritizare privind cancerul pulmonar: educaţie pentru sănătate, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire.

Potrivit unui comunicat de presă al MSD România şi InoMed, dintre ţările analizate, România este singura care nu are un plan naţional funcţional de cancer.

"De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienţilor suspecţi de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgenţă către un consult de specialitate şi efectuarea testelor necesare în vederea obţinerii unui diagnostic", afirmă sursa citată.

Studiul arată că este nevoie de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terţiară şi/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obţinut.

Conform sursei citate, prin intrarea în practica clinică a terapiilor ţintite şi a imunoterapiei, testarea biomarkerilor a devenit tot mai importantă. Astfel, testele histologice şi terapiile inovatoare ar trebui să fie accesibile tuturor pacienţilor cu cancer.

Studiul a analizat 17 indicatori de performanţă în 11 ţări - Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Indicatorii au fost împărţiţi în cinci domenii legate de nivelul de conştientizare, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire. Fiecare ţară a primit un scor pentru toţi cei 17 indicatori. Rezultatele preliminare ale studiului au fost prezentate la Forumul European pentru Cancer din Bruxelles din 2018. Studiul The Economist Intelligence Unit este susţinut de MSD.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News