Omenirea se confruntă cu o situație de „sinucidere colectivă”. Jumătate din populația planetei locuiește în zone afectate de schimbările climatice, avertizează ONU
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
CE vrea acţiuni mai ferme pentru atingerea obiectivelor de reducere a poluării pentru 2030 / FOTO: Pexels
CE vrea acţiuni mai ferme pentru atingerea obiectivelor de reducere a poluării pentru 2030 / FOTO: Pexels
Incendiile și valurile de căldură care fac ravagii în unele zone ale globului sunt dovada că omenirea se confruntă cu o situație de „sinucidere colectivă”, a avertizat secretarul general al ONU, în timp ce guvernele din întreaga lume se străduiesc să protejeze oamenii de impactul căldurii extreme.

António Guterres le-a spus miniștrilor din 40 de țări reuniți pentru a discuta despre criza climatică, luni, că „jumătate din umanitate se află în zona de pericol, din cauza inundațiilor, secetei, furtunilor extreme și incendiilor de vegetație. Nicio națiune nu este imună. Cu toate acestea, continuăm să ne hrănim dependența de combustibili fosili.”

El a adăugat: „Avem de ales. Acțiune colectivă sau sinucidere colectivă. Rezolvarea este în mâinile noastre!”

Incendiile forestiere au făcut ravagii în weekend în Europa și America de Nord. În America de Sud, situl arheologic Macchu Picchu a fost amenințat de incendiu. Căldura extremă a doborât recorduri în întreaga lume în ultimele luni, după ce valurile de căldură au lovit India și Asia de Sud, secetele au devastat părți din Africa și valuri de căldură fără precedent la ambii poli i-au uimit simultan pe oamenii de știință, în martie.

În Marea Britanie, a fost emisă o avertizare de căldură extremă, fiind așteptate luni cele mai calde temperaturi înregistrate vreodată în istoria țării, cu maxime de peste 40C în unele locuri.

Miniștrii reuniți la Berlin pentru o conferință de două zile despre climă, cunoscută sub numele de „Dialogul climatic de la Petersberg”, vor discuta despre vremea extremă, precum și despre creșterea prețurilor la combustibilii fosili, la alimente despre impactul crizei climatice. 

Întâlnirea, convocată anual, în ultimii 13 ani, de guvernul german, marchează una dintre ultimele oportunități de a ajunge la un acord între țările cheie înainte de summitul Cop27 ONU privind clima, din Egipt, care va avea loc în luna noiembrie.

Alok Sharma, care a prezidat summitul Cop26 ONU privind clima de la Glasgow, în noiembrie anul trecut, va lipsi de la conferința de la Berlin, deși se va alătura mai multor sesiuni virtuale. El trebuie să rămână la Londra pentru a vota în concursul pentru conducerea Partidului Conservator, care va determina cine va prelua funcția de prim-ministru de la Boris Johnson. Regatul Unit deține în continuare președinția discuțiilor ONU până când Egiptul preia mandatul, iar absența lui Sharma a ridicat sprâncenele unor participanți.

Perspectivele pentru Cop27 s-au diminuat considerabil în ultimele luni, deoarece creșterea prețurilor la energie și la alimente au cuprins guvernele într-o criză inflaționistă a costului vieții, determinată parțial de ieșirea treptată din pandemie și exacerbată de războiul din Ucraina.

La Cop26, țările au convenit să limiteze încălzirea globală la 1,5 C peste nivelurile preindustriale, dar angajamentele pe care le-au luat au fost încă inadecvate pentru a face acest lucru. Toate țările au convenit să prezinte în acest an planuri naționale îmbunătățite pentru emisiile de gaze cu efect de seră, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, care conduce blocul UE la discuțiile ONU privind schimbările climatice, a atenuat așteptările pentru conferință într-un interviu pentru Guardian. „Nu văd atât de multe contribuții noi la orizont, sincer”, a spus el, arătând cu degetul Australia, cu noul său guvern, ca fiind o excepție rară în această direcție.

De asemenea, Guterres a criticat aspru „băncile multilaterale de dezvoltare”, instituții, printre care și Banca Mondială, care sunt finanțate de contribuabilii din lumea bogată pentru a oferi asistență țărilor sărace.

El a transmis că acestea nu s-au conformat scopului lor când a fost vorba de a oferi finanțarea necesară pentru criza climatică și că ar trebui reformate.

Planeta va ajunge la o populație de 8 miliarde până în noiembrie. India va detrona China din clasamentul celor mai populate țări, în 2023

Un nou raport al Națiunilor Unite arată că populația Indiei o va depăși probabil pe cea a Chinei până în 2023. Între timp, populația lumii este probabil să ajungă la 8 miliarde până în luna noiembrie a acestui an, potrivit acelorași date.

Se așteaptă ca India să devină cea mai populată țară din lume în 2023, învingând China, potrivit unui raport al Națiunilor Unite.

Ambele țări au populații actuale de peste 1,4 miliarde de oameni, a declarat Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU într-un raport, luni.

Cu toate acestea, cifrele ONU arată că, în timp ce populația Chinei a crescut de la 1,14 miliarde în 1990 la 1,43 miliarde în 2022, populația Indiei a crescut de la 861 milioane la 1,412 miliarde, în aceeași perioadă.

Se preconizează că China, care se confruntă cu o criză a populației iminentă, va avea o populație mai mică de 1,32 miliarde de oameni până în 2050. În acea perioadă, populația Indiei va atinge 1,67 miliarde de oameni.

De asemenea, se așteaptă ca populația lumii să crească la 8 miliarde de oameni până în noiembrie, conform raportului. În timp ce creșterea populației globale este acum la cel mai lent ritm din 1950 încoace, dercetătorii se așteaptă totuși ca planeta să atingă un vârf de 10,4 miliarde de oameni până în anii 2080.

Între timp, se așteaptă ca SUA să rămână a treia cea mai populată țară din lume până în 2050, crescând la 375 de milioane de oameni, moment din care își va împărți locul cu Nigeria.

Raportul a remarcat că ratele de fertilitate au scăzut la nivel mondial, chiar și în țările cu populație în creștere. Acest lucru s-a explicat prin faptul că, deși mai mulți oameni din aceste zone au avut copii, familiile nu mai ajung la un număr de membri la fel de important.

ONU a mai scris că creșterea populației până în 2050 va fi concentrată în opt țări: Republica Democrată Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Tanzania.

Țările care probabil își vor vedea populația redusă cu cel puțin 20% sunt Bulgaria, Letonia, Lituania, Serbia și Ucraina, a adăugat raportul.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că atingerea pragului de 8 miliarde de oameni este o „ocazie de a sărbători”, dar și o „reamintire a responsabilității noastre comune de a avea grijă de planeta noastră."

„Atingerea unei populații globale de 8 miliarde este un reper numeric, dar accentul nostru trebuie să fie întotdeauna pe oameni”, a scris el într-o declarație care însoțește raportul. „În lumea pe care ne străduim să o construim, 8 miliarde de oameni înseamnă 8 miliarde de oportunități de a trăi o viață demnă și împlinită.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel