Olanda se va retrage din tratatul care protejează investiţiile în energie

În vigoare din 1998, Tratatul privind Carta Energiei, care numără peste 50 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană, permite investitorilor să dea în judecată guvernele pentru politici care le pun în pericol investiţiile lor în sectorul energetic. Însă în ultimii ani prevederile acestui tratat au fost utilizate de companiile din sectorul combustibililor fosili şi cele din domeniul energiilor regenerabile pentru a da în judecată guvernele pentru modificările aduse cadrului de reglementare care pun în pericol randamentele companiilor de pe urma anumitor investiţii.

Cu prilejul unei dezbateri în Parlament, ministrul pentru politici în domeniul energiei şi climei din Ţările de Jos, Rob Jetten, a spus că Tratatul privind Carta Energiei nu mai este în linie cu acordul de la Paris iar eforturile de renegociere nu au avut succes, a precizat miercuri un purtător de cuvânt.

"Din acest motiv, Ţările de Jos, preferabil împreună cu restul UE, vor ieşi din Tratatul privind Carta Energiei. Momentul în care Ţările de Jos se vor retrage în mod oficial nu a fost însă stabilit", a informat purtătorul de cuvânt.

Italia s-a retras din acelaşi tratat încă din 2016. Alte state membre UE care au luat o decizie similară sunt Polonia şi Spania, notează Agerpres.

Europarlamentarii olandezi s-au abţinut la votul pentru aderarea României la Schengen. Carmen Avram: Să îi batem cu armele lor. Nu vor mai avea de ce să se agaţe

Parlamentul European a votat, marţi, o rezoluţie pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Decizia finală se va lua în Consiliul JAI, dar semnalul dat de PE este unul extrem de puternic.

Carmen Avram, europarlamentar social-democrat, salută votul din Parlamentul European şi spune cum pot fi convinşi olandezii să susţină aderarea României la Schengen, având în vedere faptul că toţi europarlamentarii din Ţările de Jos s-au abţinut de la vot. 

"Din acest moment, semnalul Parlamentului European a fost clar, a fost dat astăzi şi este fără dubiu, sunt 547 de de oameni, de aleşi europeni care au votat în favoarea intrării României şi Bulgariei în Schengen. Nu e primul semnal dat din Parlamentul European, nu e primul semnal dat de marile grupuri politice europene. În acest moment, însă, devine imperativ ca decizia să fie pozitivă în favoarea aderării României şi Bulgariei. De ce? Pentru că e normal să fie aşa, pentru că e firesc să fie aşa, pentru că e dreptul nostru să fie aşa, pentru că tot ce era scris pe hârtie, ca criteriu şi condiţie, absolut tot a fost respectat şi, mai mult decât atât, noi ne pregătim acum să implementăm noi echipamente la frontieră, ca să ne putem alinia la restul statelor care sunt parte din Schengen. E normal să fie aşa câtă vreme din zona Schengen fac parte şi state care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Şi e normal să fie aşa în nişte condiţii în care România duce greul Uniunii Europene la frontiera pe care o avem cu Ucraina. Ce se întâmplă din acest moment? Aşteptăm să vedem decizia consiliului care va avea loc în decembrie şi sperăm cu toţii, există indicii, că ar putea fi pozitiv. Ce se mai întâmplă este că trebuie să... nu ştiu ce argumente ar mai trebui să-i oferim premierului olandez, care pe nişte pretexte, pe nişte argumente nereale, încearcă să convingă Europa că România nu-şi are locul în Schengen. Şi sunt nişte pretexte care spun, vorbesc despre corupţie şi criminalitate organizată, în condiţiile în care Olanda şi alte state europene au probleme la rândul lor, dar Olanda mai ales. Mai ales în ultima vreme în special, în ultimii ani începe să aibă mari probleme cu criminalitatea organizată şi corupţia", a declarat europarlamentarul Carmen Avram, citată de RADOR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News