Guvernul olandez încearcă să-și reducă poluarea cu azot și va continua programul de exproprieri, dacă nu vor fi suficient de multe ferme care să accepte în mod voluntar.

Fermierilor li se va oferi o sumă mult mai mare decât valoarea fermelor. Versiunile anterioare ale planului au stabilit suma la 120% din valoarea fermei, fără să existe însă o confirmare oficială a Guvernului, relatează The Telegraph. "Nu va exista o ofertă mai bună", a spus vineri ministrul Christianne van der Wal, în plenul Parlamentului. Achiziționarea fermelor va fi făcută "cu durere în suflet", dar este necesară, a mai spus acesta.

Olanda trebuie să-și reducă emisiile poluante pentru a se încadra în regulile stricte stabilite de Uniunea Europeană, iar agricultura este responsabilă pentru jumătate din emisiile de azot. Agenția olandeză de protecție a mediului a avertizat că speciile native de păsări și animale dispar mai repede din Olanda decât în restul Europei, iar biodiversitatea este în pericol. Luna trecută, Agenția de Evaluare a Țărilor de Jos a declarat că alte scheme de cumpărare din ultimii 25 de ani nu au reușit să reducă substanțial numărul de bovine.

Ce îi nemulţumeşte pe fermieri

Noul plan ar putea, însă, să reaprindă tensiunile dintre producătorii agricoli și Guvern. În ultimii trei ani, fermierii olandezi au organizat proteste ample, au ars baloți de fân, au aruncat gunoi de grajd pe autostrăzi și au făcut pichete în fața locuințelor miniștrilor.

Protestele au izbucnit în 2019, după introducerea unei reguli care prevedea că orice activitate care emite azot, inclusiv ferme și construcții, are nevoie de aprobare pentru funcționare. Această măsură a limitat extinderea fermelor în care sunt crescute animale și păsări, principalele surse de azot rezultat din amoniacul din gunoi de grajd amestecat cu urină, foarte nociv pentru natură când este deversat în râuri și în mare.

Luna trecută, mii de tractoare au ocupat șoselele în semn de protest, provocând cel mai mare ambuteiaj din istoria țării, coloanele auto ajungând la o lungime de 1.120 de kilometri.

Fermierii se tem că planul de reducere a emisiilor până în 2030 îi va lăsa fără mijloacele de existență și se opun oricăror achiziții obligatorii. Ei susțin că agricultura este vizată în mod incorect, spre deosebire de alte sectoare, precum aviația.

Restricții fără perspective

Grupul de lobby pentru agricultură LTO Nederland susține că încrederea în Guvern era "foarte scăzută" de mult timp și a acuzat Guvernul că impune "restricții fără perspectivă". Agractie, o organizație a fermierilor, consideră că schema de închidere voluntară este binevenită, dar nu trebuie aplicată sub amenințarea achiziției obligatorii a fermelor.

Guvernul va face o analiză și va vedea dacă în toamnă s-au prezentat suficiente ferme pentru a accepta închiderea voluntară. Potrivit autorităților, planul va ajuta la refacerea biodiversității, iar ulterior fermele fără permise adecvate de azot ar putea fi legalizate. Cabinetul olandez se gândește și la o eventuală taxare a emisiilor de azot pentru a încuraja activitățile sustenabile. De asemenea, se are în vedere elaborarea unui plan pe termen lung pentru viitorul agriculturii împreună cu fermierii, grupurile de mediu și administrația locală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News