Anunțul de ieri al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi dat speranță Guvernului de la Kiev, care cere de luni de zile să aloce Ucrainei activele înghețate oligarhilor ruși și Băncii Centrale a Moscovei.

”Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile”, a tunat von der Leyen, înainte de a garanta că ”împreună cu partenerii noștri, vom face Rusia să plătească pentru devastările pe care le-a provocat cu fondurile înghețate ale oligarhilor și activele Băncii sale centrale”. 

Cu toate acestea, la câteva ore după anunțul lui von der Leyen, Comisia a publicat un document de opinie privind utilizarea activelor înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei. Documentul a clarificat toate obstacolele legale în calea confiscării și reutilizarii bunurilor rusești.

”Înghețarea bunurilor în temeiul măsurilor restrictive ale UE nu poate fi considerată un prim pas către confiscare”, arată clar documentul întocmit de oficialii europeni. Potrivit Europa Today, pentru ca bunul sechestrat să fie donat unei utilități sociale, în speță pentru reconstrucția țării invadate, este nevoie de condamnarea unui judecător. Dar pentru ce crimă?

O crimă ad-hoc

Un oligarh rus, oricât de strâns legat de Vladimir Putin, nu poate suferi de fapt confiscarea bunurilor sale fără să fi comis vreo crimă.

De aici, CE a venit cu o idee. La 28 noiembrie, Consiliul a adoptat decizia de identificare a încălcării sancțiunilor UE ca o nouă infracțiune a UE.

”Acest lucru deschide calea pentru ca Comisia să propună o directivă privind definirea infracțiunilor și a pedepselor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE” și ”această propunere va fi legată de directiva privind recuperarea și confiscarea bunurilor, astfel încât aceasta din urmă să se aplice bunurilor derivate din sau utilizate pentru încălcări ale măsurilor restrictive”, se arată în documentul de opinie.

Cu alte cuvinte, acolo unde se poate dovedi că un oligarh a încălcat sancțiunile UE, bunurile sale vor fi confiscate în cadrul noii infracțiuni. Totuși, chiar și această cale juridică va trebui să se ciocnească de un alt principiu juridic și anume neretroactivitatea în dreptul penal. 

După cum a explicat un oficial al UE, posibilitatea confiscării bunurilor rușilor în UE va începe să aducă bani în cuferele Kievului abia odată ce vor fi constatate viitoare încălcări ale sancțiunilor de la Bruxelles. 

Bunurile confiscate sunt în posesia tuturor statelor membre

Un alt aspect care complică transferul bunurilor înghețate către un fond de reconstrucție pentru Ucraina este că orice bunuri confiscate ar rămâne în continuare în posesia statelor membre, nu doar a Uniunii Europene.

”Orice venituri din activele confiscate de statele membre sau din vânzarea acestora ar putea fi direcționate către UE – fie către un „fond comun” autonom, fie către instrumentul UE preconizat pentru reconstrucția Ucrainei (de exemplu, Facilitatea pentru reconstrucția Ucrainei) – prin mijloace de transfer voluntar sau obligatoriu”, a propus Comisia. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de acordul guvernelor naționale.

Misterul banilor ruși înghețați în UE

Pe scurt, utilizarea activelor rusești înghețate în UE pentru a reconstrui Ucraina este foarte greu de realizat din cauza obstacolelor puse de arhitectura juridică europeană.

”În 25 noiembrie 2022, valoarea totală a activelor private înghețate în UE” în ​​temeiul sancțiunilor împotriva Rusiei ”se ridica la aproape 18,9 miliarde de euro”, se arată în introducerea documentului, care precizează apoi marjele largi de discreție ale statele membre în comunicarea bunurilor sechestrate către UE și care propune diverse măsuri pentru consolidarea trasabilității și identificării unor astfel de bunuri.

”În ceea ce privește bunurile publice rusești, suma totală exactă blocată în UE din cauza interdicțiilor comerciale nu este cunoscută în prezent”, a recunoscut din nou Comisia.

”Rezervele internaționale ale Băncii Centrale a Rusiei sunt „fixe”, în măsura în care sunt situate în țările G7 și UE, pentru o sumă totală estimată la 300 de miliarde de dolari”, a adăugat Bruxelles.

Și pentru a folosi acești bani, UE nu ar trebui să găsească doar un acord cu cele 27 de state membre ale sale, ci și cu SUA, Japonia, Regatul Unit și Canada.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News