Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Oamenii, trecuți la ”pierderi” de marile sisteme. Prof. Borțun dă exemplul Greciei: Au dispărut! ”Ăsta e necazul”
Sursă foto: Pexels (Mike Chai)
Profesorul Dumitru Borțun, invitatul lui Radu Golban în cadrul emisiunii Outlook, a vorbit despre condiția individului față de societate și colectiv și modurile de producție care se diferențiază în teoria care definește această interacțiune.
În cadrul emisiunii Outlook, moderată de Radu Golban, Dumitru Borțun, din cadrul SNSPA, a vorbit despre modul în care societatea colectivă funcționează și rolul individului față de obiectivele generale ale sistemului. În acest sens, Borțun s-a folosit de exemplul unei armate care își calculează pierderile, dar și unul mai palpabil, pe cel al Greciei intrată în Uniunea Europeană.
”De-a lungul istoriei, omenirea a cunoscut două moduri de producție. N-are treabă cu conceptul lui Marx, este alt concept, dar așa îi spune în suedeză, mod de producție, mod de producție integrat și mod de producție natural. Modul de producție integrat, spune el, este modul de producție când ai nevoie de foarte multe operații care să se coreleze între ele într-un scop unic. Construirea piramidelor, construirea unei flote, marile armate, care presupun mod de gândire și de producție de tip integrat și asta înseamnă că nu prea mai ții cont de voința oamenilor, ții cont de cerințele sistemului. Unde e omul, nu îl mai vezi, e sistemul, este ceea ce se întâmplă în armată, în războaie. Marii generali, marii strategi gândesc tactica și strategia unei armate știind că vor fi pierderi calculate de multe ori, se și știe - vom pierde 1.000 de oameni aici, vom pierde 2.000 de oameni acolo, ăsta este necazul, că acest nivel de organizare al vieții umane nu îl mai vede pe individ cu nevoile lui, cu aspirațiile lui și cu libertatea lui.
Exemplul Greciei din UE. Bortun: ”Au dispărut toate...”
Și mai există acel mod de producție tradițional, care ne permite să gestionăm condițiile producției, pentru că e pe mic, e în sistem mic și care dispare. Globalizarea, ca tendință obiectivă a societății umane, a dus la dispariția acestor mici sisteme. Știți cum au dispărut în Grecia, după ce au intrat în Uniunea Europeană, au dispărut toate pensiunile private, toate restaurantele alea frumoase pe care le vedeai pe străzile care duceau spre Acropole și au apărut marile rețele hoteliere. Cam asta se întâmplă în toată lumea, ăsta e trendul”, a spus Dumitru Borțun, profesor în cadrul SNSPA.
”Asta e după caz, dar, mă interesează, dacă permiteți această întrebare, un este controlul care să permită o mai înaltă performanță în administrarea sau gestionarea unei întregi societăți sau a unei companii și alta este controlul care să asigure implementarea unei idei a binelui comun într-o societate care nu va mai consta din cetățeni și indivizi așa cum îi cunoaștem astăzi, ci din așa-ziși oameni noi, această idee de înnoire, această idee revoluționară. Și de ce pun accentul pe această înnoire și de om nou? Pentru că sunt termeni vehiculați în contextul celei de-a patra revoluții industriale sau a marii resetări. Noțiunea de înnoire, noțiunea de om nou, sunt termeni noi, care au apărut pe fondul pandemiei la orizont și mă întreb cât de mult ar permite acești termeni, ca în viitor, societatea așa cum o cunoaștem astăzi să mai supraviețuiască. Nu controlul este, per se, problema, ci modul cum omul nou va fi integrat într-o societate în care o elită va defini binele comun”, a afirmat Radu Golban.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
