Cercetătorii spun că au găsit unele dintre cele mai vechi dovezi ale faptului că oamenii foloseau îmbrăcăminte într-o peșteră din Maroc. Descoperirea instrumentelor osoase și a oaselor de la animale jupuite sugerând că practica datează de cel puțin 120.000 de ani.
Dr. Emily Hallett, de la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane din Germania, primul autor al studiului, a spus că lucrarea a întărit opinia că primii oameni din Africa erau inovatori și plini de resurse.
„Studiul nostru adaugă o altă piesă la lista lungă a comportamentelor umane distincte care încep să apară în evidența arheologică a Africii în urmă cu aproximativ 100.000 de ani în urmă”, a spus ea.
Deși este puțin probabil ca pielea și blănurile să supraviețuiască în depozite sute de mii de ani, studiile anterioare privind ADN-ul păduchilor de îmbrăcăminte au sugerat că hainele ar fi putut apărea încă în urmă cu 170.000 de ani, probabil purtate de oameni din Africa. Ultimul studiu adaugă o greutate suplimentară ideii că primii oameni ar fi putut avea un fel de garderobă.
Scriind în jurnalul iScience, Hallett și colegii săi relatează modul în care au analizat oasele animalelor excavate într-o serie de săpături care se întind pe câteva decenii la Peștera Contrebandiers de pe coasta Atlanticului din Maroc.
Instrumente pentru confecționarea hainelor
Hallett a spus că a început să studieze oasele animalelor în 2012, deoarece era interesată să reconstruiască dieta primilor oameni și să exploreze dacă au existat modificări ale dietei asociate cu modificări ale tehnologiei instrumentelor de piatră. Cu toate acestea, ea și colegii ei au găsit 62 de oase din straturi datând între 120.000 și 90.000 de ani în urmă, care dădeau semne că au fost transformate în instrumente de lucru.
Deși scopul multor instrumente rămâne necunoscut, echipa a găsit obiecte late, rotunjite, cunoscute sub numele de spatulate, care au fost fabricate din coaste de bovine.
Echipa a găsit, de asemenea, un dinte de balenă, care părea să fi fost folosit pentru a desface piatra. „Nu mă așteptam să o găsesc, deoarece rămășițele de balenă nu au fost identificate în niciun context pleistocen din Africa de Nord”, a spus Hallett.
În timp ce Hallett a spus că este posibil ca instrumentele din os să fi putut fi folosite pentru a pregăti pielea pentru alte utilizări, dovezile combinate sugerează că este probabil - în special pentru blană - ca primii oameni să-și fi confecționat haine, scrie TheGuardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Modificarea adusă de Guvern pentru cei care locuiesc la bloc. Se schimbă modul de calcul și costurile pentru consumul de energie termică
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!
- Motivul pentru care testele PISA nu sunt relevante pentru România. Marian Staș, coordonator de programe educaționale: Analfabetismul logic e problema