Cercetătorii au creat primii „embrioni sintetici” din lume, în urma unei cercetări revoluționare care a ocolit nevoia de spermă, ovule și fertilizare.

Cercetătorii au creat primii „embrioni sintetici” din lume, în urma unei cercetări revoluționare care a ocolit nevoia de spermă, ovule și fertilizare.

Oamenii de știință de la Institutul Weizmann din Israel au descoperit că celulele stem de la șoareci ar putea fi determinate să se autoasambleze în structuri asemănătoare embrionilor, cu un tract intestinal, începuturile unui creier și o inimă care bate, scrie The Guardian.

Cunoscuți sub numele de embrioni sintetici, deoarece sunt creați fără ouă fertilizate, cercetătorii se așteaptă ca structurile vii, pe termen scurt, să conducă la o înțelegere mai profundă a modului în care organele și țesuturile se formează în timpul dezvoltării embrionilor naturali.

Dar cercetătorii cred că munca ar putea reduce, de asemenea, experimentele pe animale și, în cele din urmă, ar putea deschide calea pentru noi surse de celule și țesuturi pentru transplantul uman. De exemplu, celulele pielii de la un pacient cu leucemie ar putea fi transformate în celule stem din măduva osoasă pentru tratament.

„În mod remarcabil, arătăm că celulele stem embrionare generează embrioni sintetici întregi, ceea ce înseamnă că acestea includ placenta și sacul vitelin care înconjoară embrionul”, a spus profesorul Jacob Hanna, care a condus efortul. „Suntem cu adevărat încântați de această lucrare și de implicațiile ei.” Lucrarea este publicată în revista Cell.

Anul trecut, aceeași echipă a descris modul în care au construit un uter mecanic care a permis embrionilor naturali de șoarece să crească în afara uterului timp de câteva zile. În cea mai recentă lucrare, același dispozitiv a fost folosit pentru a hrăni celulele stem de șoarece pentru mai mult de o săptămână, aproape jumătate din timpul de gestație pentru un șoarece.

Unele dintre celule au fost tratate în prealabil cu substanțe chimice, care au activat programe genetice pentru a se dezvolta în placentă sau în sacul vitelin, în timp ce altele s-au dezvoltat fără intervenție în organe și alte țesuturi.

În timp ce majoritatea celulelor stem nu au reușit să formeze structuri asemănătoare embrionilor, aproximativ 0,5% s-au combinat în bile mici care au crescut țesuturi și organe distincte. În comparație cu embrionii naturali de șoarece, embrionii sintetici au fost 95% identinci în ceea ce privește structura lor internă și profilurile genetice ale celulelor. Din câte au putut spune oamenii de știință, organele care s-au format erau funcționale.

Hanna a spus că embrionii sintetici nu erau embrioni „adevărați” și nu aveau potențialul de a se dezvolta în animale vii, sau cel puțin nu aveau atunci când au fost transplantați în pântecele șoarecilor femele. 

„În Israel și în multe alte țări, cum ar fi SUA și Marea Britanie, este legal și avem aprobare etică să facem acest lucru cu celule stem pluripotente induse de om. Aceasta oferă o alternativă etică și tehnică la utilizarea embrionilor”, a spus Hanna.

Dr. James Briscoe, un lider de grup principal la Institutul Francis Crick din Londra, care nu a fost implicat în cercetare, a spus că este important să discutăm despre cum să reglementăm cel mai bine munca înainte ca embrionii umani sintetici să fie dezvoltați.

„Embrionii umani sintetici nu sunt o perspectivă imediată. Știm mai puține despre embrionii umani decât embrionii de șoarece, iar ineficiența embrionilor sintetici de șoarece sugerează că traducerea descoperirilor la om necesită o dezvoltare ulterioară”, a spus Briscoe.

Dar, a adăugat: „Acum este un moment bun pentru a lua în considerare cel mai bun cadru legal și etic pentru a reglementa cercetarea și utilizarea embrionilor umani sintetici și pentru a actualiza reglementările actuale”.

Vorbind pentru StatNews, profesorul Paul Tesar, genetician la Case Western Reserve University, a spus că, cu cât oamenii de știință au împins mai mult embrionii derivați din celule stem din ce în ce mai departe pe calea dezvoltării, cu atât mai mult embrionii sintetici și naturali încep să fuzioneze.

„Va exista întotdeauna o zonă gri”, a spus el. „Dar, ca oameni de știință și ca societate, trebuie să ne unim pentru a decide unde este linia și pentru a defini ce este acceptabil din punct de vedere etic.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News