După ce povestea tinerei, în vârstă de 33 de ani, care și-a pus capăt zilelor, a devenit foarte populară pe internet, speculațiile potrivit cărora presiunile de la locul de muncă ar fi jucat un rol decisiv în gestul său tragic, au determinat Inspecția Teritorială a Muncii din județul Timiș să demareze o anchetă.

Totul a început la sfârșitul lunii august 2024, când tânăra a fost găsită fără viață în apartamentul său din zona Calea Șagului, Timișoara. Polițiștii Secției 3 din Timișoara, care au fost alertați cu privire la incident, au confirmat decesul și au demarat cercetări pentru a determina circumstanțele exacte în care a avut loc tragedia. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Timiș au transmis: „Ajunși la fața locului, polițiștii au constatat că cele sesizate se confirmă, fiind vorba de o femeie de 33 de ani, găsită decedată în baie”.

Femeia locuia singură, iar cunoscuții acesteia au dezvăluit că ea suferea de depresie și fusese anterior internată la psihiatrie. Cu toate acestea, un nou element a ieșit la suprafață când cazul a fost readus în atenția publicului pe rețelele sociale și pe diverse forumuri online. Un articol care specula asupra faptului că presiunea la locul de muncă ar fi fost factorul declanșator al sinuciderii a alimentat o dezbatere aprinsă, provocând reacții diverse.

Controversa a escaladat după ce consultantul Doru Șupeală a publicat o scrisoare deschisă în care un coleg al tinerei susținea că adevăratul motiv al tragediei ar fi fost legat de presiunile intense la locul de muncă. În scrisoare, acesta relata că, la finalul lunii august, victima ar fi fost pusă într-o situație extrem de stresantă de către superiorii ei. Conform mărturiei colegului, în data de 29 august, tânăra a fost supusă unei presiuni insuportabile: managera sa i-ar fi cerut demisia într-un moment de furie, solicitându-i să o depună până la finalul săptămânii. Aceasta ar fi fost, conform colegului, ultima picătură pentru femeia care deja suferea de afecțiuni psihologice.

În ciuda acestor acuzații, colegul a subliniat că tânăra avea antecedente medicale care ar fi putut contribui la decizia sa tragică. El a menționat că „persoana în cauză suferea de niște afecțiuni psihologice mai vechi”, sugerând astfel că există mai multe elemente care ar putea explica acest act disperat.

La scurt timp după apariția speculațiilor privind presupusa cerere de demisie în 24 de ore, compania în care tânăra lucra a oferit un răspuns oficial. Reprezentanții companiei au negat cu fermitate acuzațiile aduse, declarând că „această informație este falsă. Nu a existat nicio discuție în care fostei noastre colege să i se ceară demisia, în nicio circumstanță”.

 

Psihologul Bogdan Cotigă: Liderii, angajatorii, trebuie să realizeze că trăim într-un secol unde am auzit ce înseamnă empatie, am auzit ce înseamnă sensibilitate

 

„Din punct de vedere statistic, la nivel mondial, principalul motiv pentru care un angajat își schimbă locul de muncă este relația pe care o are cu șeful lui direct. Abia apoi vin motivele legate de bani și alte aspecte. Ceea ce face șeful, raportat la angajat, are o importanță majoră în relația de muncă. Pentru a motiva oamenii, fără să-i supună la presiuni extraordinare, un șef poate să devină lider. E o diferență enormă între șef și lider. Un lider este înclinat spre eficiență, spre randament, dar este interesat și de binele angajatului. Nu mai trăim în capitalismul incipient, de început de secol 20. Ignorarea felului în care se simte angajatul poate genera plecări în masă sau o demotivare în masă.

Eu mă feresc, în general, să pun etichete de genul „toxic”. S-ar putea ca respectivul șef să mai fi procedat în felul acesta în trecut, fără să se aștepte vreodată că cineva se poate sinucide. Poate că modul lui de a reacționa a putut declanșa această decizie, însă doar pe fondul unor alte probleme mai grave. Cineva ajunge la această decizie când simte că întreaga viață nu mai are sens, e un gest de renunțare. Lipsa de opțiuni îl determină să facă acest pas. În momentul în care observi, ca lider, că angajatul respectiv este mai sensibil, atunci îndeplinirea sarcinilor nu trebuie să vină ca un ultimatum care poate duce la concediere. Se poate discuta, actualiza în mintea angajatului niște opțiuni pe care le are. Trebuie angajatul să înțeleagă de ce o sarcină e atât de importantă. Iar pe mai departe trebuie să îi fie explicat omului de ce urmează să fie dat afară.

Liderii, angajatorii, trebuie să realizeze că trăim într-un secol unde am auzit ce înseamnă empatie, am auzit ce înseamnă sensibilitate. Un anunț de concediere nu trebuie făcut atât de drastic”, a declarat psihologul Bogdan Cotigă, pentru redacția noastră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News