Data publicării:
NYT: Alegerile din România, sub semnul acuzațiilor de spionaj. DNA doboară baroni ce păreau de neatins
Cotidianul american New York Times dedică în ediția de sâmbătă un articol despre alegerile prezidențiale din România și cum sunt ele marcate de subiectul ofițerilor acoperiți, dezbatere care a atins vârful politicii românești după acuzațiile președintelui Băsescu împotriva premierului Victor Ponta.
Favoritul alegerilor prezidențiale din România și-a dezamăgit fiul de zece ani după ce l-a informat că, în ciuda dezbateriilor fervente din campanie, nu este un James Bond de România, scrie New York Times, în articolul "Acuzațiile de spionaj în campania electorală evocă trecutul autoritarist al României", apărut la 1 noiembrie în ediția print și cea electronică
"Suntem obsedați de spioni", spune Robert Turcescu, un proeminent jurnalist de televiziune care și-a șocat colegii, telespectatorii și familia după ce a anunțat în direct luna trecută că a fost agent sub acoperire al serviciului secret al Armatei.
Prea mulți români au ceea ce el a numit "CV-uri incomplete", spune Turcescu, și trebuie să-și dezvăluie apartenența. Doar atunci, adaugă el, țara va putea să depășească traumele provocate de Nicolae Ceaușescu, dictatorul stalinist care a condus România din 1956 până în 1989.
Însă Ceaușescu a lăsat o rețea vastă de ofițeri de securitate și colaboratori ai acestora, a căror conexiuni și acces la compromiterea informațiilor i-a făcut figuri puternice ale ordinii post-comuniste, scrie New York Times.
Jurnaliștii americani amintesc de punerea sub acuzare a torționarului Alexandru Vișinescu și spun că premierul Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale, avea 17 ani când Ceaușescu a pierdut puterea și că nu are nicio legătură cu guvernul de dinainte de '89.
Interceptările masive provoacă anxietate în rândul politicienilor
Alții se așteaptă ca mania spionajului în România să crească în intensitate pentru că fobiile moștenite de la Ceaușescu sunt acum eclipsate de o nouă sursă de anxietate, cel puțin între politicienii corupți și oamenii de afaceri, referitoare la influența organelor de securitate încă puternice.
Înarmată cu dovezi colectate de serviciile interne de securitate prin interceptări și alte forme de monitorizare, agenția română anticorupție, numită DNA, a arestat în ultimele săptămâni o serie de figuri proeminente, inclusiv baroni până nu de mult de neatins, precum Viorel Hrebenciuc, lider parlamentar al Partidului Social Democrat al lui Victor Ponta, notează NYT.
"Politicienii corupți sunt înspăimântați acum", spune Dan Suciu, fost oficial guvernamental și jurnalist. "Sunt paranoici în legătură cu spionajul și se tem că totul este ascultat și toată lumea este monitorizată", mai spune el.
Susținătorii campaniilor anticorupție, în trecut critici vocali ai rolului jucat de organele de securitate în protejarea corupției, în prezent salută focalizarea acestora pe combaterea furtului, mai ales acum, după ce au fost curățate de ofițerii fostei securități și, ajutate de UE și SUA, suportă o slabă asemănare cu brutalul și omniprezentul predecesor din era comunistă, potrivit NYT.
Maior, favorit să devină premier
Cotidianul notează că un semn al acestei desprinderi de trecut este candidatura la prezidențiale a lui Tedodor Meleșcanu, fost șef SIE, și faptul că directorul SRI, George Maior, este așteptat să devină noul premier dacă Ponta câștigă alegerile.
New York Times face un rezumat al disputei Băsescu - Ponta și a acuzațiilor despre colaborarea cu fosta securitate sau actualele servicii de informații pe care le-au lansat unul împotriva celuilalt.
Jurnaliștii americani mai scriu că liderul PNL, Klaus Iohannis, este principalul contracandidat al lui Ponta, și că un alt candidat important, Elena Udrea, a fost prinsă într-un scandal de spionaj după ce a acuzat serviciile secrete că au filat-o în timp ce se afla la Paris alături de procurorul șef al DIICOT, Alina Bica.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News