”Apropo de intenția ministrului Novak, am încercat să aducem portar român. Popa a fost mult prea scump față de ceea ce am fi putut să oferim. Niță a cerut mai mult decât ceea ce am oferit și nu am oferit puțin. Cu Silviu Lung nu am mai dezoltat subiectul financiar pentru că a ales să meargă într-o țară unde se plătește infinit mai bine decât în România.

Suntem obligați să ajungem la varianta unui portar străin. Vom aduce un portar străin foarte bun, probabil chiar mai bun decât aceste trei variante pe care le-am avut inițial în vedere. Pe acești portari am încercat să îi aducem nu doar pentru că sunt foarte buni, ci și pentru că sunt români, dar nu am reușit”, a declarat Cristi Balaj pentru Digi Sport.

Eduard Novak, contrazis de preşedintele CNCD. Csaba Asztalos: Se pot cere despăgubiri. Sunt nişte limite

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a explicat în presa din Ungaria că a găsit o portiţă pentru ca ordinul de ministru potrivit căruia echipele de club trebuie să aibă minimum 40% jucători români pe foaia de joc să se aplice fără a încălca legislaţia europeană. 

Acesta ar fi spus că fotbaliştii nu semnează contracte de muncă, ci contracte sportive, astfel că un astfel de ordin nu le restricţionează dreptul la muncă şi nu încalcă legile europene, conform Digisport. 

Csaba Asztalos, preşedintele CNCD, îl contrazice, însă pe ministru.

”Îmi pare rău pentru domnul ministru, a fost consiliat eronat. Activitățile sportive intră în domeniul de aplicare a dreptului Uniunii Europene în măsura în care constituite activitate economică. Activitatea sportivilor semiprofesioniști sau profesioniști, care sunt activități salariate, indiferent că le numim contract de muncă sau pe baza unui contract de prestări servicii, intră sub incidența articolului 45 care reglementează libertatea forței de muncă în Uniunea Europeană și care definește conceptul de lucrător. Sportivii profesioniști sau neprofesioniști care prestează un serviciu sunt lucrători și sunt protejați împotriva discriminării. Curtea de Justiție a Uniunii Europene spune că e o formă de discriminare a pune orice tip de cotă unei activități sportive, întrucât cetățenii Uniunii Europene au libertatea să se angajeze oriunde pe teritoriul unui stat membru.

"Se pot cere despăgubiri dacă o echipă suferă daune"

Curtea de justiție a Uniunii Europene nu acceptă această justificare obiectivă, arătând faptul că jucătorii unei echipe naționale pot proveni de la orice club. Se mai spune că echipele de fotbal concurează cu echipe care nu au această restricție și ar intra într-o competiție nedreaptă.

Se mai spune că e adevărat că odată cu libera circulație a forței de muncă va fi o competiție mai mare pe locul de muncă, dar în același timp se deschide oportunitatea ca jucătorul să poată concura pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Acest motiv care a fost la baza ordinului lui Novak a fost desființat. Orice decizie este obligatorie pentru orice stat membru, pentru orice judecător din orice stat membru.

Mă aștept ca la nivelul Ministerului Sportului să existe specialiști pe drept sportiv, pe dreptul Uniunii Europene. Nu înțeleg de ce se insistă pe această abordare care nu are niciun temei juridic. Dacă în Italia se introduc reguli asemănătoare, ce jucători mai transferă din România?

Nu are nicio relevanță ce denumire are contractul dacă se prestează o anumită activitate sportivă.

Se pot cere despăgubiri dacă o echipă suferă daune într-un fel sau altul. Nu spun că scopul nu e unul legitim, să avem un bazin mai larg de selecție pentru echipele naționale, dar sunt niște limite dacă ne-am asumat că suntem în Uniunea Europeană”, a declarat Csaba Asztalos la Fotbal Club

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News