Tabletă
Desktop
Data publicării:
„Noua lege a educației nu funcționează”. Eugen Ilea (FNP), precizări despre fenomenul meditațiilor
Foto cu caracter ilustrativ / Imagine de NeiFo de la Pixabay
Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților, a fost invitat în cadrul emisiunii „DC Edu”, transmisă pe canalele DCNews, DCNewsTV și Părinții și Pitici.
„Avem deja o nouă lege a educației, intrată în vigoare anul trecut, dar care nu funcționează așa cum ar trebui. Obiectivele pentru părinți în următoarea perioadă sunt cele două examene, respectiv Evaluarea Națională și Bacalaureatul. E o problemă în privința Evaluării Naționale, întrucât am observat lucrul acesta. Cel puțin la nivelul Municipiului București vor rămâne foarte puține locuri neocupate.
(...) Nu am agreat (ideea examenului de admitere pentru fiecare liceu în parte). Abia elevii care au intrat acum în clasa a V-a vor urma această implementare. La nivelul politicului s-a decis ca acest lucru să se implementeze în noua lege. Așa cum observăm în ultima perioadă, fenomenul meditațiilor a luat amploare, iar prin acest examen ajungem la o ”insularizare” (a liceelor bune) și la o dezvoltare tot mai acerbă a meditațiilor”, a declarat Eugen Ilea.
Sistemul educațional paralel, promovat de Ministerul Educației. O treime dintre elevi sunt obligați de circumstanțe să facă meditații
Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în colaborare cu Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat în 2021 studiul național intitulat "Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?". Acest studiu oferă o privire detaliată asupra fenomenului meditațiilor private și impactul acestora asupra sistemului educațional românesc.
Conform studiului, majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, subliniind necesitatea fiscalizării acestei activități. Sistemul orelor particulare este accesat predominant de părinți din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul sau doi copii, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.
Unul din trei copii beneficiază de meditații, frecvența acestora fiind mai ridicată în clasele terminale (a VIII-a și a XII-a). Principala motivație a părinților pentru apelarea la meditații este dificultatea copiilor de a înțelege informațiile primite la școală. Cele mai solicitate materii pentru meditații sunt matematica, limba și literatura română, și limbile străine. Meditațiile au loc, în general, acasă la meditator, în format individual sau în grupuri mici.
Părinții care apelează la meditații sunt în mare parte din mediul urban, au studii medii sau superioare și venituri peste medie. Aceștia sunt nemulțumiți de calitatea educației publice și consideră meditațiile esențiale pentru succesul academic al copiilor lor. Costul mediu al unei ședințe de meditație variază între 50 și 100 de lei, iar o familie cheltuie lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil.
Elevii care nu beneficiază de meditații provin în principal din mediul rural, din familii numeroase și cu resurse financiare limitate. Acești copii sunt adesea în clase inferioare (a V-a, a VI-a, a IX-a sau a X-a) și nu au examene naționale în viitorul apropiat.
Nivelul de satisfacție al părinților față de educația oferită de școlile publice este relativ ridicat, 65% dintre părinți declarându-se mulțumiți sau foarte mulțumiți. Totuși, un procent semnificativ de părinți (aproximativ unul din trei) sunt puțin mulțumiți sau deloc mulțumiți de sistemul public de educație.
Părinții nemulțumiți sunt predominant bărbați, cu vârsta de peste 51 de ani, angajați în mediul privat sau antreprenori, rezidenți în mediul urban, în special în regiunea Sud/București/Dobrogea. Aceștia consideră meditațiile necesare și își înscriu copiii la ore particulare pentru a compensa deficiențele sistemului public de educație.
Majoritatea părinților sunt de acord că meditațiile ar trebui fiscalizate. Aceasta ar implica semnarea de contracte și emiterea de bonuri fiscale de către meditatori, similar altor activități desfășurate de persoanele fizice autorizate. În prezent, aproximativ 80% dintre meditații nu sunt fiscalizate, ceea ce sugerează necesitatea unei reglementări mai stricte în acest domeniu.
Părinții cu studii superioare, bărbații cu venituri lunare de peste 3500 de lei și locuitorii din mediul urban sunt mai înclinați să susțină fiscalizarea meditațiilor. În general, cei care au primit bon fiscal pentru meditații au contractat serviciile prin intermediul unui centru educațional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
