Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Nou dezastru pentru români. Piperea: 'Documentul conține uriașe surprize'
Gheorghe-Piperea
Avocatul Gheorghe Piperea a vorbit despre un document cheie. Este vorba despre răspunsul din 2013 al Ministerului Finanțelor, dat sub semnătură unui secretar de stat, la o interpelare în legătura cu împrumutul luat de România de la FMI în 2009.
"Am primit de la dna senator Cristiana Anghel, prin mesaj privat, documentul din linkul atasat. Este public, se poate vedea pe site-ul Senatului. Este raspunsul din 2013 al Ministerului Finantelor, dat sub semnatura unui secretar de stat, la o interpelare in legatura cu imprumutul luat de Romania de la FMI in 2009: cuantum, destinatie, utilizare, circuit al banilor, modul de aprobare.
Documentul conține uriașe surprize
E bine ca fiecare dintre noi sa citeasca atent documentul, intrucat el contine niste uriase surprize.
Incep prin a spune ca acest document confirma ceea ce am spus vinerea trecuta aici: ca imprumutul luat de Romania de la FMI, in 2009, a fost similar cu imprumuturile luate de sutele de mii de debitori in franci elvetieni in perioada de sfarsit a boom-ului financiar. Este un contract opac, a fost acordat fara ca debitorul sa fie informat asupra intinderii obligatiilor si asupra amplitudinii riscurilor asumate, este toxic pentru o mare parte a populatiei si, culmea ironiei, contine clauze abuzive, aceleasi cu care ne-au obisnuit in ultimii 6 ani doua dintre bancile cele mai des prezente in procesele declansate pentru evacuarea din contracte a clauzelor abuzive.
Sa incepem cu cuantumul: suma contractata cu FMI in 2009 a fost de 12,95 mld euro. Din aceasta suma, MFP a "beneficiat" de doar 2,15 mld euro, BNR beneficiind de restul - 9,79 mld euro. Din aceste sume, BNR a tras, numai in mai 2009, suma de 5 mld euro. Ultima transa, de 1 mld euro, care trebuia trasa in mai 2011, nu a mai fost trasa, autoritatile considerand "de tip preventiv" aceasta transa (banii nu au mai fost cheltuiti efectiv, ci au ramas in cont, la dispozitia debitorului, pentru eventuale situatii de criza si pentru ridicarea ratingului de tara). Din document rezulta ca s-a renuntat la o transa de un miliard de eruo, si nu la 4, asa cum declara aseara la b1tv Basescu.
In 2011 s-a mai semnat un acord de imprumut suplimentar cu FMI, de data aceasta pentru suma de 3,5 mld euro, dar acest imprumut nu a fost niciodata accesat. A fost si a ramas un imprumut preventiv (stand-by). Atentie ca, in acelasi an 2011, Romania luase deja decizia sa nu mai utilizeze ultima transa de 1 mld de euro din imprumutul initial, cel din 2009. Ma intreb ce costuri or fi fost platite pentru acest rasfat.
Destinatia imprumutului : cei 2,15 mld euro trasi de MFP au fost folositi pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei guvernamentale (deci nu a fost vorba de o "centura de siguranta", asa cum, in 2009, incerca sa ne covinga Basescu, ci de o procedura de tratament al pre-insolventei). Sumele "intrate in contul BNR au avut ca si destinatie asistarea Romaniei in echilibrarea balantei de plati" (expresia este luata din documentul oficial de la MFP). Deci, nu e vorba de stabilitatea cursului (destinatie inventata de Basescu aseara, la b1tv) si nici de consolidarea rezervei valuatare a BNR (destinatie cu care BNR ne-a impanat mentalul colectiv in ultimii ani).
Aprobarea imprumutului s-a facut prin OUG nr.99/2009, deci fara dezbatere publica si fara dezbatere parlamentara. Ulterior au fost nenumarate scrisori de intentie din partea Guvernului (scrisoarea de intentie = cerere de creditare, plan de afaceri, masuri de austeritate asumate, legi auto-refuzate, una dintre ele fiind legea insolventei particularilor, scrisa de mine in 2009) care au fost aprobate fie prin oug, fie prin legi trecute prin parlament ca prin branza, fara dezbatere. Cei care au votat pentru aprobarea unor astfel de scrisori, fie au facut-o pentru ca erau membri ai partidelor de guvernamant, fie pentru ca vedeau semnatura pe proiect a dlui Isarescu.
Niciun parlamentar nu a știut ce semnează
Este evident ca niciun parlamentar nu a stiut, niciodata, ce semneaza, ce obligatii si ce riscuri isi asuma in numele contribuabililor romani.
Iar despre noi, contribuabilii, ce sa mai spun: noi nici acum nu stim cu exactitate cat ne-am imprumutat, de ce, cu ce sacrificii si cu ce servituti. Stim doar atat: ca am platit cu varf si indesat. Iar un milion de-ai nostri au ajuns in faliment personal pentru ca au fost nevoiti, ca noi toti, de altfel, sa suporte sacrificiile si servitutile asumate de Guvern de fiecare data prin aceste scrisori de intentie semi-confidentiale.
Si acum, socul administrat de acest document.
Costurile aferente acestui imprumut sunt :
-comisionul de serviciu de 0,5%, perceput prin debitare directa la fiecare transa; [acest comision seamana cu comisionul de risc sau de administrare utilizat de defuncta Volskbank in contractele de credit de retail, comision denumit de avocatii bancii, desigur, involuntar, "comision de frunza verde"; precum stim, acest comision a fost declarat abuziv si ilegal de ICCJ, precum si de Tribunalul Bucuresti, in procesul de tip class action declansat contra Volksbank de ANPC si castigat de Asociatia Parakletos contra Bancii Transilvania];
-comisionul de angajament (nespecificat; se calculeaza in functie de gradul de utilizare; in caz de neutilizare, se aplica o penalitate);
-dobanda este variabila, cuantumul sau fiind cunoscut prin consultarea saptamanala a web-site-ului FMI;[aceasta modalitate netransparenta de calcul seamana izbitor cu Dobanda de Referinta Variabila practicata de BCR si declarata abuziva si ilegala de ICCJ in dosarul G1 vs BCR];
-sumele sunt calculate in DST (drepturi speciale de tragere), un instrument de calcul electronic, fara valoare circulatorie; in momentul tragerii DST-urilor, BNR emite lei, majorand masa monetara; pe baza acestor DST-uri, bancile pot emite, utilizand monopolul levierului creat in favoarea lor de sistemul rezervei fractionare, mult mai multi bani-datorie decat le-ar fi permis propria punga sau vistierie.
Am putea spune ca : (i) bancile "responsabile" si "oneste", "umanizate" din Romania au avut de unde sa invete cum se utilizeaza in folosul propriu si in paguba debitorilor clauzele abuzive; (ii) Statul roman a semnat un imprumut cu clauze abuzive; nefiind consumator, nu poate beneficia de protectia acordata acestora de legislatia speciala. Pagubele, pana la clarificarea in penal a acestei afaceri, le vom suporta noi.
De-aia trebuie sa fim cu ochii cat cepele in curand: ne paste un nou imprumut la FMI. Pana si Basescu a spus asta aseara, la b1tv", a scris avocatul Gheorghe Piperea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
fmi
gheorghe piperea
imprumut fmi
imprumut romania 2009
ministerul finantelor
romania
