Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Norvegienii se simt vinovați că sunt atât de bogați și fericiți
Foto: Pixabay
Află în articol de ce se simt vinovați norvegienii că sunt atât de bogați și fericiți.
Știm cu toții că norvegienii sunt considerați oameni bogați și fericiți datorită nivelului crescut de trai, dar ce nu știu mulți este că oamenii din această țară s-ar simți de fapt vinovați că o duc bine. Cel puțin asta susține Elisabeth Oxfeldt, o profesoară de literatură scandinavă de la Universitatea din Oslo. Potrivit acesteia, norvegienii bogați pun din ce în ce mai mult în contrast viețile lor confortabile cu cele ale oamenilor care se luptă să supraviețuiască.
„Am văzut apariția unei narațiuni a vinovăției despre viețile privilegiate ale oamenilor într-o lume în care alții suferă”, spune ea.
Datorită rezervelor sale importante de petrol, cele mai mari din Europa după Rusia, Norvegia este una dintre cele mai bogate țări din lume. Puterea economiei sale, măsurată pe membru al populației sale, este aproape de două ori mai mare decât cea a Regatului Unit și mai mare chiar decât cea a Americii, scrie BBC.
Mai mult decât atât, Norvegia are chiar un excedent bugetar, asta însemnând că venitul său național depășește cheltuielile. Acest lucru este în puternic contrast cu majoritatea altor națiuni, nevoite să împrumute bani pentru a-și acoperi deficitele bugetare.
De unde a apărut vinovăția norvegienilor
Elisabeth Oxfeldt, spune că vede din ce în ce mai mult vinovăția bogăției Norvegiei.
„Privind literatura, filmele și serialele contemporane, am constatat că acest contrast dintre sinele fericit, norocos sau privilegiat și „celălalt” suferind a provocat sentimente de vinovăție, neliniște, disconfort sau rușine. Nu toată lumea se simte vinovată, dar mulți se simt vinovați”, a spus aceasta.
Se pare că această vinovăție este amplificată inclusiv de filme deoarece norvegienii sunt adesea prezentați trăind în lux, în puternic contrast cu alți oameni nevoiți să existe în sărăcie sau cu angajații veniți din țări subdezvoltate. De altfel, în martie, guvernul norvegian a declarat că a oprit acordarea de permise de muncă pentru cei din lumea în curs de dezvoltare. Ziarul tabloid VG a numit practica „sclavia din West end”.
Sentimentele de vinovăție ale poporului norvegian au fost, de asemenea, stimulate de o varietate de oameni și organizații dornice să se întrebe dacă bogăția Norvegiei se bazează pe practici etice.
În ianuarie anul acesta, The Financial Times a publicat un raport special care a dezvăluit modul în care uleiul de pește obținut din pește întreg măcinat capturat în largul coastei Mauritaniei în Africa a fost folosit ca hrană de fermele extinse de somon din Norvegia. Peștele norvegian de crescătorie, care este vândut de marii comercianți cu amănuntul din Europa, „dăunează securității alimentare în Africa de Vest”, se arată în ziar.
Grupul de presiune pentru mediu Feedback Global a insistat că „apetitul somonului norvegian pentru peștele sălbatic duce la pierderea mijloacelor de trai și la malnutriție în Africa de Vest, creând un nou tip de colonialism alimentar”. Iar acesta este doar un exemplu în care practicile Norvegiei sunt criticate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
